Manualele digitale: resurse pedagogice sau/şi mijloace de învățământ pentru competenţele EQF

Conform studiului lui Porter (2010) manualele electronice (ME) reprezintă texte digitale, e-text, ebooks, e-books, cărţi electronice şi cărţi hipertextuale. ME reprezintă un mariaj dintre manualele tipărite şi mediile electronice cu software, aşa ca fişiere Adobe Acrobat PDF, XML, SGML, HTML, sau hardware, aşa ca Palm Reader, E-Reader, Sony Reader, Amazon’s Kindle şi altele. Fiind accesibile în diferite formate, manualele electronice oferă portabilitate, transferabilitate şi căutări. Alte instrumente pot fi incluse în manualul electronic, inclusiv hiperlinkuri, fişiere audio, jocuri interactive sau simulări, adnotări şi chat. Odată cu paradigma Ipodurilor şi, respectiv, cu avansarea tehnologiilor manualele electronice devin treptat manuale digitale interactive, care de cele mai dese ori, reprezintă versiunile electronice ale manualelor tradiţionale tipărite pentru şcoli, colegii şi universităţi completate cu noi elemente de accesibilitate, interactivitate şi usabilitate. Acest articol este elaborat cu scopul de a clarifica scopul, aplicabilitatea şi finalitatea educaţională a manualului electronic/ digital în procesul de învăţământ.

Globalizarea sistemului educaţional

Secolul XXI este marcat de globalizare şi abandonul vechilor tehnologii de învăţare. Manualul electronic/ digital (ME) devine treptat o componenta de bază a sistemului mijloacelor didactice în pedagogia modernă – pedagogia integrativă a competenţelor axată pe noi tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiei (TIC). Elaborarea ME reprezintă o tendinţă strategică a modernizării sistemului educaţional global şi o temă activă de cercetare în diverse domenii. Aplicabilitatea, integritatea şi aportul estimat al domeniilor pentru metodologia elaborării manualului digital depinde de problema abordată:

  • Care sunt efectele globalizării pentru sistemul educaţional? Care sunt tendinţele epistemologice? Ce fel de cunoştinţe? Manualele mai sunt necesare? Dacă da, atunci ce fel de manuale? Care este rolul manualului digital în formarea finalităţilor educaţionale?  –  probleme filosofice.
  • Care sunt caracteristicile psihopedagogice ale elevului actual? În ce constă contradicţia dintre nativul digital şi imigranţii digitali şi cum poate fi înlăturată? Există diferenţe în mecanismele de procesare a informaţiei primite din mediul educaţional real şi/sau virtual? Textul tipărit este procesat la fel ca şi textul digitalizat? Care este rolul metacogniţiei în cogniţie? Care este rolul proceselor de învăţare autoreglate în formarea competenţelor? – probleme psihologice.
  • Care este idealul educaţional? Este învăţarea o activitate individuală sau socială? În ce constă responsabilitatea socială a şcolii moderne? Care este cel mai adecvat model curricular al conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale necesare elevului? Care sunt cele mai stringente strategii şi metodologii de învăţare? Ce fel de programe de studii sunt necesare pentru mediile de învăţare centrate pe educat? Resurse pedagogice sau/şi mijloace de învăţământ? Obiecte de învăţare sau/şi artefacte digitale? eLearning sau/şi mLearning? – probleme pedagogice.
  • Care este modelul matematic al învăţării informatizate? Care este cea mai adecvată structură a textului digital? Care sunt cerinţele pentru designul interfeţei utilizatorului? Care este cel mai relevant model pentru optimizarea conţinuturilor curriculare? În ce constă rolul, metodologia şi permisivitatea grafului cunoştinţelor? – probleme din cibernetică.
  • Ce reprezintă cultura profesorului modern? Care sunt funcţiile profesorului modern? Care din funcţiile pedagogice tradiţionale pot fi înlocuite sau completate cu tehnologii? Care este cel mai adecvat model de management al conţinuturilor? Ce fel de sisteme informatice sunt necesare? Care sunt tehnologiile de formare a finalităţilor educaţionale şi conexiunile între ele? Cum poate fi evaluat şi/sau corectat progresul educabilului? – probleme de management educaţional.

Întrebările enumerate reprezintă doar o mică parte din sarcinile care revin astăzi pedagogiei elaborării manualului electronic/ digital. Direcţia de cercetare “Designul Metasistemic al Învăţării” (engl. Metasystems Learning Design), lansată în cadrul tezei de doctorat „Bazele psihopedagogice ale elaborării manualului electronic”, are drept scop soluţionarea acestor probleme de semnificaţie majoră pentru sustenabilitate, dezvoltare sustenabilă şi durabilă.

Conceptul de manual electronic/ digital

Conceptul de manual electronic/ digital este reprezentat printr-o diversitate terminologică complexă. În plus, soluţia acestei probleme diferă în dependenţă de perioada de timp, datorită faptului că tehnologiile hardware, software şi educaţionale sunt evolutive şi continuă a evolua rapid. Astfel, conceptul “manual electronic”, prin care se subînţelegea un text în format digital, amplasat pe ecranul calculatorului, este cunoscut de la sfârşitul anilor 1960. Iniţial sunt elaborate manuale programate cu structura liniară a textului, sarcini de evaluare informatizată şi feedback imediat. În unele manuale programate sarcinile erau generate şi analizate destul de inteligent. Prima încercare de digitalizare a cărţilor şi manualelor tipărite a fost realizată tot în aceiaşi perioadă (compania Xerox – Dynabook). Conceptul de manual digital este acceptat, în special, după proiectul Gutenberg din 1971, care a avut drept scop digitalizarea cărţilor şi manualelor tipărite pentru acces liber la informaţii. Totuşi, efectul educaţional a fost mai mic decât cel estimat, fapt care a permis a conchide că procesul de învăţare nu poate fi algoritmizat integral, fiind mult mai complex la nivel de input, output şi mediu de învăţare. Complexitatea problemei a fost studiată de E. Fry, G. Bryan, J. Rigney, K. Spence, W. Hively, H. Kendler, F. Keller, N. Crowder, Н. Талызина, Н. Никандров, К. Шелевков şi Ю. Свиридова, E. Машбиц, Т. Ильина, О. Тихомиров, Л. Зайцева, Л. Новицкий, В. Грибкова etc.  Rezultatele obţinute au contribuit la fondarea unor domenii noi de cercetare: pedagogie cibernetică, psihologie cibernetică, cibernetica pedagogică etc. Între timp se produce evoluţia teoria behavioristă şi psihologia cognitivă în raport cu evoluţia maşinilor de învăţare, sistemelor Plato, sistemelor de management a instruirii, dar şi a filosofiei constructivismului social şi constructivismului cognitiv.

Către 1990 se produce “revoluţia învăţării interactive”(Barker&Tucker, 1990). Iniţial, după cum constată P. Brusilovsky, E. Schwarz şi G. Weber (1997) conţinutul ME nu este nici interactiv, nici adaptiv şi reprezentă documente hipertextuale statice. Aceste resurse se transformă treptat în manuale webalizate sau manuale electronice diseminate pe CD.

Exemplul 1. Жуков С. Химия. 8-9 класс. Москва, 2002. http://www.chem.msu.su/rus/school/zhukov1/welcome.html
Exemplul 2. Мануйлов А., Родионов В. Основы химии. Интернет-учебник. http://www.hemi.nsu.ru/index.htm
Exemplul 3. Шауцукова Л. Информатика http://book.kbsu.ru/

Totuşi, tendinţa de a elabora manuale electronice interactive şi/sau adaptive devine realitate datorită tehnologiilor care oferă posibilitatea de a elabora structuri liniare, ciclice şi ierarhice, pagini cu hipertext şi/sau multimedia. În scurt timp sunt elaborate manuale multimedia sau lecţii multimedia.

Exemplul 1. Дерябина Г., Кантария Г. Органическая химия http://www.chemistry.ssu.samara.ru/
Exemplul 2. Наука мира http://www.naukamira.ru/index/mekhanicheskaja_rabota_moshhnost_ehnergija/0-288
Exemplul 3. Начальная школа. Уроки Кирилла и Мефодия http://nachalka.info/
Exemplul 4. Уроки Кирилла и Мефодия. Обучение грамоте. 1 класс.http://www.ozon.ru/context/detail/id/7097503/?item=4952310
Exemplul 5. Кунц Л., Ступина Е. Электронный учебник по курсу „Основы специальной педагогики и психологии”. Новосибирск: НГПУ, 2009, CD.

După 2010, odată cu paradigma iPod-urilor şi aplicabilitatea noilor tehnologii hardware şi software pentru suportul digital mobil manualul electronic devine treptat manual digital interactiv. De cele mai dese ori aceste resurse pedagogice sunt accesate de pe un portal educaţional sau din diverse librării digitale. Structura manualelor digitale include: paginaţie, notaţii, căutare şi indexare, secvenţe multimedia, generatoare de cadre, tehnologii Web2.0 etc.

Exemplul 1. Sadava D. et al. Life: Biology http://courses.bfwpub.com/life8e.php
Exemplul 2. The Anatomy&Physiology Place http://www.anatomyandphysiology.com

Între timp, se diversifică tehnologiile, accesibilitatea, usabilitatea, permisivitatea şi alte facilităţi oferite de suporturile manualelor digitale. În primul rând este mult mai bine acceptat suportul digital mobil versus suportului digital static. Alte recente inovaţii se referă la designul interfeţei utilizatorului, usabilitatea datelor, tehnologiile de generare, vizualizare şi diseminare a informaţiilor şi tehnologiile de creare a mediului de învăţare personalizat. De exemplu, tehnologiile E-Ink Triton oferă accesul la mii de culori şi sunt acceptate conform standardelor ePub3 şi HTML5.

Manualele electronice şi competenţele EQF

Manualele electronice, elaborate ca resurse pedagogice informatizate, nu conduc la formarea finalităţilor educaţionale (competenţele EQF). Cu toate avantajele oferite aceste resurse încarcă excesiv memoria de lucru şi conduc, cu o mare probabilitate, la inhibiţia sistemului cognitiv. Acest fapt este observat de mai mulţi savanţi şi practicieni care propun soluţii alternative: accentul pe comprehensiunea unor teme sau modalităţi de soluţionare a problemelor, personalizarea conţinuturilor în corespundere cu caracteristicile psihopedagogice ale grupului de educabili, respectarea cerinţelor ergonomice în învăţarea informatizată, folosirea individuală a utilitarelor şi mijloacelor de învățământ informatizate de către profesor etc.

Accentul pe comprehensiune este plasat în următoarele manuale electronice. Astfel de manuale oferă soluţii comprehensive pentru soluţionarea problemelor de calcul la matematică, fizică etc.

Exemplul 1. The Andes Physics Tutor http://www.andestutor.org/
Exemplul 2. Carnegie Learning Algebra I. http://www.carnegielearning.com/secondary-curricula/algebra1/

În alte cazuri se oferă conţinuturi de instruire şi evaluare care pot fi personalizate de profesor sau/şi elev. De cele mai dese ori, astfel de manuale reprezintă surse de tip deschis.

Exemplu 1. CK-12. Learning made simple for you, the student. Start with a subject below. http://www.ck12.org/student/

Manuale cu acces liber pot fi vizualizate pe site-urile Open Courseware, Khan Academy, CK-12, OER, Curriki etc. Studiul primei categorii permite a constata că ME sunt elaborate pentru a) medii de învăţare deschise şi distribuite (Flat World Knowledge); b) învăţare colaborativă sau evaluare în grup (Wikibooks); c) învăţare în medii globale (IBook Textbooks) şi pot fi elaborate în baza unor utilitare (Lectora Inspire) sau sisteme de management al învăţământului (Moodle, eFront ş. a.). Resursele educaţionale deschise sunt obiecte de învăţare care pot fi utilizate sau reutilizate în predare, învăţare şi cercetare. Astfel de manuale oferă profesorului posibilităţi de proiectare, realizare şi management al mediilor de învăţare puternic motivante în care elevii creează, personalizează sau diseminează comprehensiv conţinuturile.

Toate aceste argumente permit a conchide că manualul electronic este o carte alternativă care oferă educatului mai multe surse de informaţie, un suport şi mijloc electronic de realizare a procesului de învăţământ, un sistem adaptiv care include legături hipermedia şi prezentarea adaptivă a contextului informaţional. Caracteristicile ME sunt: suport digital, hipertext, multimedia (simulări, jocuri educative),animaţie interactivă, acces online sau după dezarhivare, conţinut 3D, sarcini de evaluare(auto-evaluare), este diseminat în biblioteci digitale. Conţinutul digital poate fi rapid modificat, diseminat, audiat, completat, personalizat etc. În linii generale, manualul electronic şi manualul tipărit au aceleaşi reguli de tehnoredactare, dar se deosebesc prin designul pedagogic şi tehnologiile structurii, textului, graficii, comunicării pedagogice etc. Avantajele manualului electronic rezidă din tehnologiile (hardware, software, educaţionale); feedbackul imediat; multisenzorialul şi multidimensionalul obiectelor de învăţare şi implicarea activă a educatului în învăţare. Materia didactică poate fi tipărită, iar conţinutul manualului poate fi rapid diseminat în reţea. Dezavantajele manualului electronic sunt un posibil disconfort psihologic cauzat de alte decât obişnuitele modalităţi de scriere, redactare, prezentare şi citire a informaţiei, realizare a comunicării pedagogice şi evaluării formative, problema dreptului de autor etc.

Manualul electronic: produs tehnologic sau proces managerial

ME poate fi un produs tehnologice (resursă pedagogice) sau/şi un proces managerial (mijloc de învăţământ). Tehnologiile de elaborare a manualelor – resurse pedagogice se clasifică după criteriul „forma  de prezentare a conţinutului” (Шваркова&Галынский, 2006). Acestea reprezintă documente textuale sau hipertextuale; cărţi electronice cu elemente multimedia, interfaţă grafică, navigare şi căutare; resurse multimedia cu structurare tematică sau modulară a conţinuturilor sau cursuri digitale elaborate în tehnologiile iBook, Lectore Inspire etc. Tehnologiile de elaborare a ME se clasifică după criteriul “structura logică a conţinuturilor” (Беспалько, 2002). Acestea sunt mijloace de învăţământ de tip didactic, declarativ, dogmatic sau monografic.

ME extinde posibilităţile manualului şcolar prin care se subînţelege “un mijloc didactic în care este reflectată o tehnologie educaţională, ce contribuie la formarea competenţelor ecologice în sens larg şi permite elevului să conştientizeze şi să realizeze scopurile sale orientate spre adaptarea la condiţiile mereu în schimbare ale vieţii prin propriul potenţial intelectual şi creativitate” (Bîrnaz, 2009, p.49). Avantajele ME rezidă din permisivitatea metodologică, tehnologică, managerială şi psihopedagogică de: formare a finalităţilor educaţionale; îndeplinire a funcţiilor pedagogice adecvate sistemului educaţional modern; creare a mediilor de învăţare motivante; exersare interactivă a conţinuturilor, autoevaluare şi evaluare formativă informatizată; facilitarea metacogniţiei; monitorizarea proceselor complexe ale învăţării, interdependenţelor şi finalităţilor acestora etc. Toate aceste facilităţi pot fi obţinute în baza designului metasistemic al învăţării.

Proiectele realizate cu scopul de a implementa manualul electronic/ digital în sistemul educaţional şi finalităţile acestora

2000 – curriculum modernizat (fiecare elev un laptop)
2005 – “paper plus electronic”
2007-2011 – manuale digitale (Korea de Sud)

Va urma…

Referinţe bibliografice:
1. Полат Е., Бухаркина М., Моисеева М. Теория и практика дистанционного обучения. Москва: Академия, 2004. 414 c.
2. Barker J., Tucker R. The interactive learning revolution. New York: London-Nichols Publishing, 1990.
3. Brusilovsky P., Schwarz E., Weber G. Electronic textbooks on www: from static hypertext to interactivity and adaptivity. In: Web-based Instruction. Educational Technology Publications. New Jersey: Englewood Cliffs, 1997, p. 255-268.
4. Sung-Wan Kim. Utilization of digital textbooks in Korea. In: E-Books&E-Readers for E-Learning (ed. Tiong-Thye Gon, Boon-Chong Seet, Pei-Chen Sun). Orauariki: Victoria Business School. 2012.
5. Railean E. An overview of textbooks as open educational resources. International Journal of Computer Science Research and Applications. 2013, vol. 3, Issue 01 (Special Issue).  p. 68-73.
6. Bîrnaz N. Metodologia elaborării manualului şcolar. Teză de dr. în pedagogie. Chişinău, 2009. 192 p.
7. Шваркова Г. Галынский В. Современная трактовка электронного учебника. Типология, необходимые структурные элементы. В: Информатизация обучения математике и информатике: педагогические аспекты. Mат. науч. конф. Минск: БГУ, 2006, c. 479-484.
8. Беспалько В. Образование и обучение с участием компьютеров. М.: Изд-во Моск. психол. соц. Ин-та. 2002. http://www.eusi.ru/lib/bespalko_obrasovanie/3.php (vizitat 1.01.2012).

Elena Railean

Elena Railean

Elena Railean – post-doctoral researcher at Alexandru Ioan Cuza University of Iasi (Romania). She was engaged in 12 international and national projects in ICT and educational technology. Elena wrote more than 60 articles in theory and methodology of learning. The most significance papers are: “Knowledge Management Model for Electronic Textbook Design” (in Enterprise Resource Planning Models for the Education Sector: Applications and Methodologies, K. K. Patel (Ed.)) and “Issues and challenges associated with the design of electronic textbook” (in B. H. Khan (Ed.), User Interface Design for Virtual Environments: Challenges and Advances). Her visions about e-pedagogy were published in book “E-books&E-readers for E-Learning” (2012) by Victoria Business School.