Valenţele formative ale evaluării online în Reţeaua de elearning Edu Moodle Romania

0
52

Avantajele utilizării  platformelor de elearning în creşterea eficienţei demersului didactic sunt atât de numeroase şi importante, încât folosirea acestora nu mai este o opţiune, ci mai degrabă o necesitate de strigentă actualitate.

Evaluările online sunt în multe cazuri preferabile celor tradiţionale din motive lesne de înţeles:  a) pot fi accesate la orice oră, de oriunde, de pe orice dispozitiv conectat la internet; b) corectarea răspunsurilor se face automat, obiectivitatea fiind astfel asigurată; c) numărul celor care pot fi evaluaţi simultan este practic nelimitat; d) resursele financiare folosite sunt reduse drastic; e) generarea automată a rapoartelor individuale sau de grup/clasă permit analiza rezultatelor evaluării, dar și ierarhizări, grafice etc.

Evaluarea online la standarde de înaltă calitate ridică şi probleme (o parte din ele au fost rezolvate!) precum : I) varietatea tipurilor de itemi folosiţi în alcătuirea testelor, crearea unei baze/bănci consistente de itemi; II) securizarea evaluării; III) creşterea valenţelor formative ale evaluării; IV) motoare de testare (quiz engine) evoluate, editoare specializate pentru Matematică, Fizică , Chimie ș.a.m.d.

Contribuţii importante în rezolvarea acestor probleme vin de la Open University din Marea Britanie, care a dezvoltat sistemul de evaluare STACK [1]; programe ambiţioase găsim, spre exemplu, în Finlanda (Abitti ), unde până în anul 2020, toate examele de admitere la Univesităţi vor fi susţinute în format electronic/digital/eExams; o universitate din Austria [2] a dezvoltat „Secure  Exam Environment” (pe o platformă Moodle) pentru testarea online, care interzice celor testaţi (chiar dacă folosesc dispozitivele personale) să acceseze în timpul testării fişiere proprii sau pagini de internet; sondajele realizate în rândul studenţilor indică preferința lor pentru acest tip de evaluare, în defavoarea celui tradiţional.

Exemple semnificative în acest sens găsim în toate ţările şi pe toate continentele.

În cele ce urmează, vom arăta felul elegant în care fiecare din problemele ridicate la I), II), III), şi IV) şi-au găsit rezolvarea în cadrul REMR.

        Problema I)  Considerăm neadecvate, cel puţin pentru evaluările formative, folosirea exclusivă a întrebărilor închise de tip MC şi/sau a celor de tip adevărat/fals, cel testat fiind în acest caz tentat să „ghicească” răspunsul corect – eventual prin eliminarea parţială sau totală a răspunsurilor paralele greşite.

Este unanim recunoscut faptul că învățarea şi aprofundarea matematicii necesită pentru dezvoltarea raţionamentelor, redactarea ideilor şi expunerea calculelor, lucrul efectiv cu „creionul şi foaia de scris” – ori tocmai acest lucru nu este încurajat în cazul folosirii doar a întrebărilor de tip MC şi TF (cu răspunsul corect la vedere).
Din acest motiv utilizăm în REMR cu precădere itemi deschişi: cu răspuns scurt, itemi compuşi cu răspuns scurt, itemi de tip cloze (embedded) în variantele SA sau MC şi itemi cu răspuns deschis (open ended items).

          Pentru fiecare dintre aceşti itemi folosim variabile în enunţul lor, care sunt preluate şi gestionate de motorul de testare şi de WIRIS CAS, pe care le avem integrate pe platforma REMR [3] , pe componenta de evaluare a acesteia [4] şi pe unele din instanţele Moodle locale. Folosirea variabilelor (în enunţul itemilor) poate înseamna abandoarea  itemilor „de unică folosinţă”; preferăm itemi care includ variabile în enunțul lor (variabile  de orice tip: text, numerice, grafice, funcţii, matrice etc.) pentru că acestea dau testelor care le includ calitatea de a fi repetabile, şi de aici caracterul formativ al evaluării. O întrebare (cu variabile în enunţ) se autoclonează (în funcţie de domeniul în care le este permis variabilelor să ia valori) în zeci, sute, mii … de exemplare, şi astfel se rezolvă în bună parte şi problema creării unei baze/bănci de întrebări consistente.

          Problema II) Problema securizării testării este implicit rezolvată (în foarte mare măsură) atâta timp cât nici măcar cel care propune un test repetabil nu poate şti ce valori vor lua variabilele incluse în enunţul problemelor, pentru un concurent anume, acestea fiind  diferite la elevi/studenţi diferiţi, şi la accesări diferite, simultane sau nu.

Problema III) Caracterul formativ al evaluării este garantat de faptul că setările Moodle permit fixarea numărului de încercări permise ale unui test, tipul de notare fiind de asemenea o opţiune a setărilor Moodle; alegem (de obicei)  3 – 8  încercări, iar ca tip de notare – ultima încercare (sau nota maximă a încercărilor realizate). Astfel, cei care accesează testul îl pot repeta până la dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor vizate, şi sunt provocaţi să obţină nota dorită, dacă nu din prima încercare, din următoarele.

Problema IV) Motorul de testare WIRIS gestionează întrebări de tipul celor menţionate anterior, cea mai complexă dintre acestea fiind întrebarea cu răspuns deschis; includem aici întrebările cu mai multe răspunsuri corecte (uneori chiar o infinitate), cum ar fi:

1) Găsiţi o fracţie ireductibilă cu numărătorul/numitorul o variabilă – de exemplu 2017, care să fie cuprinsă între 7/8 şi 8/9 (ultimele două fracţii pot fi la rândul lor variabile).

(Observăm că într-un enunţ atât de scurt avem: o variabilă text cu valorile „numărător”, „numitor” şi alte trei variabile numerice, una pentru numărător, respectiv pentru numitor, celelalte două fiind pentru capetele intervalului care include fracţia ireductibilă cerută. La o marjă restrânsă a variabilelor obţinem cu uşurinţă 2 x 10 x 10 x 10 = 2000 de „înfăţişări/clone” ale acestei probleme).

2) Daţi un exemplu de funcţie care are asimptota verticală x = a (a una din variabile),

şi asimptota orizontală  dreapta de ecuaţie y = mx +n (m şi n alte două variabile).

 

Despre astfel de itemi a fost menţionat, destul de recent, că nu pot fi folosiţi pentru evaluarea online, validarea unui răspuns dintr-un număr infinit de răspunsuri corecte fiind imposibilă, se spune în [5]. Astfel de itemi sunt arareori întâlniţi în manuale, culegeri de probleme, examene sau concursuri, din păcate (şi din motive lesne de înţeles). Validarea automată în cazul itemilor cu răspuns deschis se face de către o funcţie test asociată problemei, pe care o includem în algoritmul care gestionează variabilele.

Editorul matematic WIRIS, aflat şi la dispoziţia celor testaţi, necesar pentru a introduce la nevoie: radicali, fracţii, puteri, simboluri/constante/funcţii matematice, permutări, matrice etc. este unul performant, cu numeroase „iconiţe” intuitive şi uşor de folosit; în plus, începând de la o dată destul de recentă, editorul are şi o variantă cu scris de mână [6].

Pentru a exemplifica o parte din cele relatate mai sus despre itemi cu variabile în enunţ, prezentăm „digitalizarea” în format WIRIS – Moodle, a problemei 1, Subiectul II, de la simularea Examenului de Bacalaureat a probei de Matematică pentru clasa a XII-a, profil mate-info (MECTS  – CNEE  – 16.03.2017), AICI.

        O problemă de Fizică „digitalizată ” din Examenul de Bacalaureat 2016, profil mate-info, este prezentată AICI.

 

În loc de concluzii:

Pentru o simulare online cu un test compus din itemi precum cel din clip:

  • am avea rezultatele evaluării imediat după finalizarea testului, şi nu după două săptămâni de la terminarea ultimei probe (cum se întâmplă în mod actual);
  • obiectivitatea testării ar fi asigurată, contestaţiile se exclud, iar transparenţa este asigurată;
  •  „lucrările”  sunt la dispoziţia elevilor şi a profesorilor spre a fi revăzute şi analizate; ierahizări, rapoarte şi grafice de interpretare ale rezultatelor sunt generate automat de platformă (medii obţinute inclusiv pentru fiecare din problemele propuse în test);
  • resurse importante (umane şi materiale) ar fi economisite, partea birocratică ar fi eliminată (secretizarea şi ştampilarea lucrărilor, păstrarea acestora, procesele verbale de predare-primire, afişarea rezultatelor etc.);
  • securizarea testării ar fi mult sporită prin distribuirea simultană de teste diferite compuse din itemi echivalenţi din punct de vedere al cunoştinţelor şi competenţelor vizate, precum şi al gradului de dificultate;
  • refolosirea testului (de evaluare) pentru remedierea problemelor constatate, fixarea/aprofundarea cunoştintelor/competenţelor vizate de testul administrat iniţial.

În REMR, avem în desfăşurare o activitate educativă (aflată la ediţia a II-a, inclusă în CAER 2017), intitulată Concurs online Mate Moodle, în care toate problemele propuse sunt cu variabile în enunţ; sunt disponible teste pregătitoare pentru concurs, o Etapă de Simulare a concursului este planificată în perioada 2 – 9 Aprilie, Etapa I se va desfăşura în perioada 3 – 12 Mai, iar Etapa finală între 15 și 25 Mai. Diplomele de participare sau de merit vor fi generate automat de sistem în funcţie de rezultatele obţinute. Premiul cel mare constă în participarea gratuită (cu cazare şi masă incluse) timp de o săptămână (ultima din august), pentru un elev şi un profesor, la Moodle Moot România, Bucureşti – 2017. Înscrierea școlilor în REMR se face prin completarea unui formular online, iar înscrierea în concurs se face individual, în doar câteva zeci de secunde pentru cei care şi-au creat un cont pe platformă [3].

 

Legendă acronime:

MC = multiple choice (răspuns multiplu)

SA  = short answer  (răspuns scurt)

TF  = true –  false  (adevărat – fals)

CAS = Computer Algebra System

STACK = System for Teaching and Assessment using a Computer algebra Kernel

REMR = Reţeaua (de elearning ) Edu Moodle Romania

CAER = Calendarul Activităţilor Educative  Regionale

CNEE = Comisia Naţională de Evaluare în Educaţie

 

Referinţe bibliografice (link-uri)

 

[1]  Using STACK at the Open University, EAMS 2016

[2]  ‘Secure Exam Enviroment” for Online Testing. Why Online Testing?

         Alpen – Adria University, Austria, Conference Paper, October 2011

[3] Platforma de elearning a Reţelei Edu Moodle Romania

[4] Platforma de Evaluare a REMR

[5] Aaliza sistemelor de evaluare  digitale – INSAM (pdf)

[6] Wiris – editor matematic [ include şi editorul cu „scris de mână”]