Tehnologia digitală, introdusă în ultimii ani în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor din mass-media. Digitalizarea nu a adus doar o schimbare în procesul de lucru, ci a deschis noi oportunităţi de afaceri pentru acele pieţe din sectorul mass-media care şi-au asumat acest proces, oportunităţi care, pentru a rămâne competitive, trebuie valorificate continuu. Profilul competenţelor pe care trebuie să le demonstreze profesionistul de media se schimbă într-un ritm din ce în ce mai rapid, datorită noului context determinat de utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării. Problema este în ce măsură parcursurile de formare iniţială şi continuă a acestor profesionişti sunt capabile să se adapteze noilor cerinţe ale pieţei muncii.
Introducerea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) în sectorul media a afectat serios profesiile din acest domeniu, atât la nivelul conţinutului, cât şi al procesului. Spre exemplu, instrumentele cu care lucrează editorii, fotografii, tehnicienii de sunet, tehnicienii de imagine, împreună cu (mai-noii) jurnalişti digitali sau jurnalişti multimedia se transformă radical, fără ca aceştia să fie avertizaţi în privinţa direcţiilor de schimbare, fără a primi acces la resursele necesare, fără a li se asigura mijloacele prin care să depăşească problemele cu care se confruntă.
Investiţia companiilor media în tehnologie nu este întotdeauna susţinută de o viziune strategică privind direcţia spre care este condus procesul. Astfel, introducerea tehnologiei nu este însoţită de o analiză a schimbărilor la care sunt sau vor fi supuse profesiile specifice, şi nici de o analiză a noilor competenţe pe care aceste schimbări le implică. Astfel, nu sunt prevăzute nici oportunităţi de pregătire a angajaţilor din instituţiile media, pentru a putea face faţă noilor solicitări.
În acelaşi timp, universităţile şi centrele de formare profesională întârzie în a-şi adecva parcursurile de formare pentru a atenua impactul inovaţiilor tehnologice. Este vorba atât de curriculum standard – cursuri opţionale, cursuri postliceale şi postuniversitare, cât şi de formarea complementară şi de formarea pe tot parcursul vieţii, în domenii conexe etc.
Ca o consecinţă, dificultăţile sunt din ce în ce mai evidente, pe variate niveluri:
- studenţii cu pregătire universitară sau profesională consideră că, atunci când îşi termină studiile, nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor de la locul de muncă, întrucât curriculumul şi calificările oferite nu sunt adaptate la solicitările angajatorilor din mass-media;
- cei care lucrează în sectorul media întâmpină neajunsuri majore, care îi împiedică să-şi duca satisfăcător la îndeplinire sarcinile de serviciu; fiind frecvent luaţi prin surprindere de implicaţiile concrete ale utilizării noilor tehnologii, efectul fiind vizibil într-o scădere a calităţii rezultatelor muncii lor;
- companiile media consideră că este dificil să-şi adapteze structurile şi capacităţile organizaţionale la evoluţia tehnologică; însă o relaxare a ritmului de schimbare ar conduce la pierderea competitivităţii.
Comisia Europeană şi grupurile de experţi în domeniul educaţiei, pregătirii profesionale şi al oportunităţilor de angajare au subliniat nevoia de a observa şi anticipa schimbările care au loc şi tendinţele, de a le traduce în competenţe necesare, pentru a adapta parcursurile de pregătire disponibile (atât formale, cât şi nonformale) şi a programelor de orientare, în scopul întâmpinării acestor schimbări. Tehnologiile digitale stau la baza unei revoluţii care vizează toate formele de media. Există aşadar o nevoie de a înţelege acest proces, pentru a oferi instrumentele necesare unui răspuns adecvat la aceste schimbări, în diferitele arii implicate: educaţie formală, educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, orientarea carierei etc.
Instituţiile profesionale, specialiştii media şi furnizorii de cursuri de formare au început să abordeze această problemă din diverse perspective. Credem că ar trebui nu doar să iniţiem o analiză şi o diagnoză comune asupra modului în care se dezvoltă competenţele în sectorul media, ci să formalizăm, în consens, standardele de calitate, şi să le validăm prin consultarea cât mai multor actori ai acestui sector. În plus, se impune crearea unor mecanisme viabile şi flexibile care să fie capabile să furnizeze răspunsuri continue, adecvate, coerente, de calitate. Prin aceste mecanisme, ofertele de formare ar putea să se adapteze mai rapid la cerinţele pieţei muncii.
Proiectul „Digitalizarea în sectorul mass-media: o provocare europeană”, derulat în câteva ţări europene în perioada octombrie 2005 – septembrie 2007, se întemeiază pe două etape de cercetare:
A. Cercetare în media: analiza proceselor de incorporare a noilor tehnologii digitale, întreprinsă de diferite instituţii media: TV, radio, presa scrisă de la nivel naţional, regional sau local, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. Scopul este acela de a furniza o imagine a situaţiei curente în ţările implicate în proiect: Spania, Portugalia, România, Cipru şi Norvegia; se va face apoi o comparaţie din care pot fi evidenţiate atât tendinţele comune, cât şi cele specifice, cu scopul de a identifica diferenţele dintre competenţele profesioniştilor în media şi cerinţele angajatorilor, mai ales în ce priveşte noile zone ocupaţionale care au apărut ca urmare a utilizării noilor tehnologii.
B. Cercetare privind formarea: analiza programelor de formare pentru profesioniştii media, atât a parcursurilor formale, cât şi a celor nonformale şi informale (incluzându-le pe cele din sectorul privat), cu scopul comparării acestor programe cu nevoile reale ale angajaţilor din instituţiile mass-media şi crearea unor suporturi de formare pentru fiecare ţară participantă.
Scopurile proiectului:
A. Cercetarea şi formalizarea tendinţelor la nivelul ocupaţiilor şi competenţelor asociate acestora, în sectorul media:
1. Să identifice factorii de dezvoltare tehnologică comuni la nivel european care influenţează activităţile implicate în comunicare şi informare. Acesta implică conducerea cercetării spre acei factori evolutivi care determină schimbări profunde în profesiile şi ocupaţiile din sectorul media/ jurnalism. În particular, centrarea cercetării pe acei factori care privesc digitalizarea.
2. Să identifice acele activităţi, profesii şi ocupaţii afectate în cea mai mare măsură de aceşti factori şi să identifice schimbările produse la nivelul competenţelor, capacităţilor, abilităţilor cerute de utilizarea noilor tehnologii.
3. Să descrie noile profesii în termeni de competenţe.
B. Oferirea instrumentelor necesare pentru orientare în carieră şi pentru formarea iniţială şi continuă a profesioniştilor din sectorul media:
1. Stabilirea unui standard de analiză a evoluţiei tehnologice în domeniul mass-media şi a impactului digitalizării asupra capacităţilor necesare profesioniştilor, care să contribuie la creşterea adaptabilităţii şi competitivităţii sectorului media.
2. Studiul comparativ al noilor capacităţi şi competenţe necesare celor care lucrează în mass-media, precum şi studiul parcursurilor de formare disponibile în acest sens.
3. Identificarea lacunelor în formare, comune ţărilor europene, şi acoperirea acestor insuficienţe cu parcursuri de instruire adecvate, structurate în module care să poată fi incluse în diverse programe de pregătire:
- formare continuă prin ONG-uri, firme, centre de pregătire profesională, asociaţii şi uniuni ale jurnaliştilor;
- educaţie formală prin universităţi, institute, centre de pregătire profesională, alte instituţii educaţionale de stat sau private.
Proiectul „Digitalizarea în sectorul mass-media: o provocare europeană” este parţial finanţat de către Comisia Europeană, prin programul Leonardo da Vinci. Partenerii proiectului sunt:
- Collegi de Periodistes de Catalunya (www.periodistes.org)
- TEHNE – Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie (www.tehne.ro)
- Centro Protocolar De Formaçao Profissional Para Jornalistas (www.cenjor.pt)
- Fons Formació Zona Mediterrania (www.ffzm.com)
- Rogaland Kurs-Og Kompetansesenter – Rogaland Training and Education Centre (www.rkk.no)
- Sindicato dos Jornalistas (www.jornalistas.online.pt)
- Sindicat de Periodistes de Catalunya (www.sindicat.org)
- Union of Cyprus Journalists