Mai multe cadre didactice de la şcoli din Capitală şi-au umplut lista de Messenger cu adresele elevilor pe care-i ajută astfel la teme şi le dau sfaturi. Mai mult decât un profesor. Mai degrabă, un meditator pentru elevul care are dificultăţi la rezolvarea temei, care vrea un sfat cu privire la lectura particulară sau, pur şi simplu, un confesor. Aceştia sunt dascălii care îi iau pe elevi acasă virtual, prin intermediul ferestrelor de Messenger.
Pentru proiectele pe care le fac pe echipe intră în „conferinţă”, dacă au de comunicat ceva pentru întreaga clasă – dau „mass”. Elevii sunt încântaţi că există profesori care trec de la catedră în lumea „emoticoanelor”, iar dascălii simt că stabilesc o relaţie specială cu copiii.
Rămâne o singură barieră, cea a limbajului: cu toate că profesorii se străduiesc să-i înveţe să scrie cuvintele corect, fără prescurtări specifice Mess-ului, nu reuşesc întotdeauna să ţină în frâu limbajul internauţilor. Un lucru e sigur: profesorii „cu yahoo în coadă” devin lesne cei mai iubiţi dascăli.
Proiecte şi sfaturi
Dacă ar fi puşi să aleagă, majoritatea elevilor ar vrea să-l aibă măcar pe diriginte în lista de Messenger, să mai vorbească una-alta. Gabriela Simionescu, profesor de discipline economice la Colegiul „A. D. Xenopol”, a intrat în lumea virtuală de trei ani. Explicaţia e simplă: e genul de dascăl-mamă, care este apropiată de elevi, aşa că s-a gândit că ar fi bine să le fie alături şi de acasă.
„Am avut copii care aveau o situaţie financiară grea, cu probleme acasă şi aveau nevoie, pur şi simplu, de cineva care să le fie alături. Acum lucrăm la proiecte, îmi cer sfaturi cu privire la anumite lucruri, ştiu eu, planuri de afaceri sau indicaţii cu privire la proiectele lor. Uneori chiar reuşim să stabilim întâlniri pe mess pentru a doua zi. De exemplu, îmi cer să le aduc materiale şi stabilim când ne vedem ca să le dau”, povesteşte profesoara.
Nici când se termină liceul, elevii nu-şi şterg dascălii din li stă. „Ţin legătura cu mulţi dintre elevii mei care sunt la facultate acum. Cei mai mulţi mă întreabă despre diverse noţiuni de specialitate, alţii îmi cer sfaturi cu privire la firmele pe care şi le-au deschis”, arată dascălul.
Chiar dacă nu face niciun fel de discriminare atunci când „le dă accept” elevilor pe Mess, nu ezită să-i „şteargă” disciplinar atunci când sar calul. „Uită că sunt şi eu în lista lor şi-şi trimit unii altora «mass»-uri uneori cu un limbaj mai urât şi îi şterg imediat din listă. Vin să mă întrebe apoi cu ce-au greşit”, spune zâmbind înţelegător Gabriela Simionescu.
„Elevul te învaţă să comunici”
Şi Codruţa Missbach, profesoară de psihologie la Colegiul Naţional „Spiru Haret”, din Capitală, vorbeşte în fiecare seară cu elevii. A ajuns în faţa tastaturii datorită elevilor, iar aceştia au învăţat-o tot ce ştie azi în „domeniul” Messenger.
Este deja veterană într-ale calculatorului şi abia aşteaptă să se logheze seara şi să-i vadă cum intră pe rând pe Mess. „E şi o bună metodă de a-i supraveghea. E mai uşor să-i aduni în faţa calculatorului, dar trebuie să le respecţi şi programul. E un spectacol să-i vezi cum apar unul câte unul. Parcă mai faci o oră cu ei seara”, explică dascălul.
Mulţi dintre copii o întreabă ce cărţi le recomandă, vor ajutor pentru proiecte şi îi cer şi sfaturi mai ceva ca părinţilor. „Să comunici cu elevul este dificil. Dacă îl obligi să vorbească cu tine după regulile pe care le-ai impus, nu vei obţine decât răspunsuri scurte, politicoase, se va menţine o barieră. Mie îmi place să cred că avem o relaţie deosebită pentru că eu sunt profesoara care vor beşte cu ei pe Mess. Este excepţional, nu mai au autoconstrângeri. Elevul te învaţă să comunici”, mai spune Codruţa Missbach.
Şi mai are o parte bună Mess-ul – „iconiţele”: „Am învăţat ce înseamnă fiecare, e extraordinar. Cum pe internet pierzi din subtilităţi, din nuanţe, o simplă mutră dintr-aceea spune tot ce vrei tu să exprimi. Messengerul e o adevărată hermeneutică simbolistică şi semantică”.
„Buzz”, doar pentru probleme importante
Elevii ei sunt încântaţi şi în fiecare zi mai apare câte unul, de la o altă clasă, care îi cere ID-ul. Şi-ar dori însă ca mai mulţi profesori să comunice astfel cu ei. „Mi-ar plăcea să abordez diferite teme cu profesorii în timpul liber, de exemplu, cu profu´ de sport mi-ar plăcea să vorbesc despre sporturile pe care le practic şi la ce performanţe aş ajunge”, povesteşte Robert Dragoş.
În ceea ce priveşte limbajul folosit, elevii încearcă să se ţină în frâu. „De vreo doi ani am renunţat la abrevieri, că începusem să mă obişnuiesc cu ele şi nu era bine. Vorbesc la fel ca şi acum, nu mă abţin de la a zice «marfă », «tare», «meserie», dar nici nu întrec limita”, explică Robert.
Există şi elevi care cer ajutorul pentru teme şi Mess-ul devine astfel o platformă de învăţare. „Sunt foarte încântată de faptul că pot să vorbesc cu diriga când am o problemă cu tema de la mate. Alaltăieri nu ştiam să rezolv o problemă, i-am dat un buzz pe Mess şi mi-a explicat pas cu pas cum să ajung la rezultat printr-o altă metodă decât cea pe care o predase la clasă. În seara aia a dat mass în care le-a explicat tuturor cum se rezolvă ca să nu fie discriminare. Ne-a impus să n-o deranjăm cu prostii, însă zilele trecute noi am anunţat-o că vom veni la şcoală cu o oră mai târziu pentru că doamna de engleză nu poate ţine ora”, spune o elevă de clasa a VI-a de la o şcoală bucureşteană.
„E şi o bună metodă de a-i supraveghea. E mai uşor să-i aduni în faţa calculatorului, dar trebuie să le respecţi şi programul. E un spectacol să-i vezi cum apar unul câte unul.“
RUŢA MISSBACH, profesor de psihologie, Colegiul Naţional „Spiru Haret”
Limbajul de pe calculator este o extensie în viaţa reală
Uşor, uşor, profesorii observă că elevii adoptă şi la şcoală, în lucrările de control sau în discurs, abrevieri sau englezisme. „Chiar la copiii care ştiu să scrie bine am văzut cum s-au strecurat uneori pres curtări sau «k» în loc de «c». În plus, sunt mulţi care nu mai ştiu să folosească diacriticele. Cum nici în SMS-urile de pe telefon şi nici pe calculator nu le folosesc, uită să le pună în scriere atunci când trebuie”, explică Cecilia Mortu, profesor de limba română la Şcoala 31 „Grigore Ghica Voievod”, din Capitală.
Atunci când fac aceste greşeli, profesoara are grijă să-i sancţioneze cu o mică ironie. „Am avut un elev care şi-a schimbat numărul de telefon şi a trimis la toată lumea mesaj şi mi-a spus apoi că a avut grijă să nu-mi scrie cu prescurtări. E vorba de bunul-simţ lingvistic”, glumeşte dascălul.
Experienţa îi spune profesoarei de română că, în viitor, multe cuvinte vor rămâne ciuntite din cauza limbajului prescurtat de pe calculator, aşa cum este convinsă că unii elevi vor reveni la scrierea corectă, literară.
„Aceasta este tendinţa, ca unele cuvinte pe care le folosesc între ei să intre în viaţa lor ireversibil. Dar am şi exemple de copii care, după ce au scăpat de nebunia începutului în ceea ce priveşte calculatorul, şi-au dat seama că este mai important să vorbească bine româneşte”, mai arată dascălul.
90% dintre adolescenţii români folosesc Messengerul ca mijloc de comunicare, potrivit ultimelor studii
Sursa: Evenimentul Zilei – evz.ro – Andreea Archip