Aplicarea teoriilor psihopedagogice în proiectarea softului educațional. Partea I: Obiective operaționale pentru eLearning

0
214

 

Introducere

Teoriile psihopedagogice reprezintă punctul de referință de la care pornesc designerii instrucționali atunci când proiectează softuri de învățare. Vă propunem o serie de articole în care vom prezenta modul în care teoriile psihopedagogice ghidează proiectarea unui soft educațional, vom dezbate problemele care pot să apară la aplicarea teoriei într-un proces cu finalitate practică și vom semnala soluțiile inovatoare propuse de apologeți în această privință.

Acestea sunt etapele implicate de proiectarea unui soft educațional, prezentate succint și în ordine cronologică:

  • definirea obiectivelor operaționale pornind de la nevoile identificate în faza de analiză preliminară;
  • corelarea obiectivelor operaționale cu metodele de evaluare a competențelor;
  • structurarea materialului primit de la experții în conținut (Subject Matter Experts);
  • elaborarea scenariului prin detalierea secvențelor de studiu, a textului și a elementelor grafice și multimedia;
  • elaborarea software-ului din punct de vedere grafic și al programării;
  • validarea prototipului din punct de vedere științific, vizual și funcțional;
  • realizarea unei serii de teste în vederea îmbunătățirii software-ului și a atingerii nivelului de maturitate tehnologică (Technology Readiness Level) la care acesta poate fi lansat;
  • lansarea software-ului educațional pentru publicul care a fost avut în vedere la proiectarea acestuia.

În primul articol al seriei, ne dorim să punem la curent comunitatea eLearning.ro în ceea ce privește metodele de stabilire a obiectivelor operaționale ale unui modul eLearning, mai ales în contextul creat de revizuirea clasificării proceselor din domeniul cognitiv (de exemplu, actuala taxonomie Bloom/Anderson sau noua taxonomie propusă de Marzano).

  1. Ce sunt obiectivele operaționale și ce legătură au acestea cu softurile educaționale?

Proiectarea unui software educațional începe, ca orice alt demers didactic, cu stabilirea obiectivelor operaționale. Acestea trebuie să corespundă unor comportamente care pot fi observate și măsurate. Definirea obiectivelor operaționale trebuie, pe de o parte, să pornească de la elementele identificate în faza de analiză a necesităților, iar pe de altă parte, să fie corelată cu metodologia de evaluare a gradului în care au fost dobândite competențele aferente unei anumite unități de învățare.

Într-un articol publicat anterior, colegul nostru, Olimpius Istrate, scria că: „Identificarea exactă a tipurilor de obiective operaționale urmărite în cadrul unui software educațional pe fiecare secvență a acestuia ajută profesorul să-şi proiecteze strategia didactică adecvată atunci când utilizează respectivul software, precum şi să elaboreze corect instrumentele de evaluare a atingerii obiectivelor.”

  1. Taxonomiile obiectivelor educaționale

In 1956, Benjamin Bloom și echipa sa au clasificat activitățile de învățare în trei domenii:

  1. Domeniul cognitiv, ce cuprinde activități didactice care duc la dezvoltarea cunoașterii și, implicit, a structurilor cognitive;
  2. Domeniul afectiv, ce este alcătuit din activități didactice care duc la dezvoltarea abilităților afectiv-emoționale;
  3. Domeniul psihomotor, ce constă într-o serie de activități didactice care duc la dezvoltarea psihomotorie.

Bine-cunoscuta taxonomie a lui Bloom se referă strict la domeniul cognitiv, pe care îl definește ca fiind alcătuit din șase mari procese:

  1. cunoaștere
  2. înțelegere
  3. aplicare
  4. analiză
  5. sinteză
  6. evaluare

Cele șase procese cognitive au fost ordonate progresiv de la simplu la complex, pornind de la ideea că, pentru a atinge un anumit nivel de cunoaștere, elevul sau studentul trebuie să stăpânească toate nivelurile precedente.

Ulterior, taxonomia a fost revizuită de un fost student al lui Bloom, Lorin Anderson, alături de colegul său, David Krathwohl. Cele mai importante schimbări propuse de „reformatori” au fost inversarea ultimelor două categorii de procese cognitive și modificarea tuturor denumirilor din substantive în verbe de acțiune (Anderson, Krathwohl, Airasian, Cruikshank, Mayer, Pintrich, Raths, Wittrock, M.C., 2001). A rezultat astfel taxonomia revizuită Bloom/Anderson cu următoarea structură:

  1. A reproduce
  2. A înțelege
  3. A aplica
  4. A analiza
  5. A evalua
  6. A crea

Revizuirile și adăugirile nu s-au oprit aici. Una dintre cele mai importante modificări este reprezentată de teoria lui Marzano, survenită în contextul dezbaterilor aprinse din sistemul de învățământ din SUA care au dus la introducerea curriculumului național (Common Core Standards). Astfel, Marzano (2009) a observat că în practica pedagogică e nevoie de obiective operaționale cu niveluri de dificultate distincte și, ca urmare, a propus o nouă clasificare a obiectivelor educaționale ce are la bază patru niveluri de dificultate crescătoare. Acestea sunt:

  1. Reamintire
  2. Înțelegere
  3. Analiză
  4. Utilizarea informațiilor în diverse aplicații practice

În același timp, apariția noilor tipuri de activități didactice justifică formularea unor obiective operaționale specifice pentru eLearning.

În continuare, sunt prezentate câteva exemple de activități de învățare specifice unui soft educațional care corespund fiecărui proces cognitiv din Taxonomia Bloom/Anderson:

Dimensiunea cognitivă Exemple de activități
A reproduce book marking, flash cards
A înțelege transpunerea unei ecuații într-un fișier Excel, participarea la activități didactice de grup, documentarea pe internet
A aplica

 

participarea la activități didactice de tipul învățării prin cooperare, crearea și întreținerea unui blog
A analiza participarea la dezbateri bazate pe metoda interacțiunii observate
A evalua crearea și administrarea unui chestionar, crearea și întreținerea unui blog (blogging)
A crea crearea unei rețele sociale în vederea unui scop didactic

 

Bibliografie

Anderson, L.W., Krathwohl, D.R., Airasian, P.W., Cruikshank, K.A., Mayer, R.E., Pintrich, P.R., Raths, J., Wittrock, M.C. (2001). A Taxonomy for Learning, Teaching, and Assessing: A revision of Bloom’s Taxonomy of Educational Objectives. New York: Pearson, Allyn & Bacon.

 

Bloom, B.S. (Ed.). Engelhart, M.D., Furst, E.J., Hill, W.H., Krathwohl, D.R. (1956). Taxonomy of Educational Objectives, Handbook I: The Cognitive Domain. New York: David McKay Co Inc.

Marzano, R. J. (2009). Designing & Teaching Learning Goals & Objectives. Marzano Research, Bloomington, IN.