Studii recente, efectuate in medii francofone, arată rezultate îngrijorătoare cu privire la influenţa reţelelor sociale asupra tinerilor. Articolul de faţă prezintă rezultatele unei cercetări asupra utilizării reţelelor sociale de tip Facebook.
Asociatia e-enfance, sustinata de Comisia Europeana in cadrul programului Internet Sans Crainte / Safer Internet, a realizat recent un studiu prin IPSOS. Publicul ţinta al anchetei: tineri cu vârste intre 9 si 17 ani. Sondajul a vizat utilizarea reţelelor sociale de tip Facebook. Conform anchetei, tinerii folosesc internetul pentru: căutare de informaţie in proporţie de 90%, mesagerie instantanee 80%.
30% dintre tinerii chestionaţi utilizează internetul pe telefonul mobil. 56% din tinerii cu vârsta intre 13 – 18 ani,dintre care 67% fete, sunt înscrişi in reţele sociale de tip Facebook. In ceea ce priveşte blogurile, 47 % dintre fete au cel puţin unul. O preferinţa neta, atât la băieţi cat si la fete, este pentru Dailymotion si Youtube: 68% din tinerii chestionaţi.
In ceea ce priveşte jocurile video, 26% dintre tinerii intre 9-17 ani joaca on line, 52% fiind băieţi intre 15 si 17 ani. Din aceasta transa de vârsta, 51% declara ca joaca noaptea, pe ascuns de părinţii lor.
Fata de aceste rezultate, toţi părinţii si educatorii ar trebui sa tragă un semnal de alarma. Câţi din tineri îşi protejează identitatea? Câţi sunt conştienţi de riscurile reţelelor sociale? Conform sondajului, 32% îşi expun fără rezerve datele personale iar 2 din 10 tineri au cel puţin o întâlnire cu o persoana necunoscuta, întâlnita pe web. Câţi dintre noi avertizam copiii – respectiv elevii, asupra riscurilor in materie de protecţie a datelor personale si contacte cu necunoscuţi? Sondajul a pus in evidenta si faptul ca mai mult de 50%- 65% cu vârsta peste 13 ani, 76 % peste 15-17 ani, declara ca ignora sfaturile sau regulile date de părinţi in materie de folosire a internetului.
Acest sondaj arata si alte date îngrijorătoare care trebuie sa ne pună pe gânduri pe toţi, părinţi sau educatori :
- 53% dintre tineri declara ca au fost expuşi la imagini şocante, cu conţinut explicit sexual;
- 48% a au avut cel puţin o propunere de întâlnire cu necunoscuţi; 20% au acceptat propunerile;
- 41% au fost victime ale jignirilor, insultelor ori hartuirilor pe internet;
- 5% dintre fete au fost tentate de suicid sau anorexie;
- 29% au fost victime ale propunerilor explicit sexuale, dintre care 43 % fete, cu vârsta intre 13 si 14 ani;
- 17% declara ca au primit ameninţări.
Sondajul a fost condus in lunile aprilie mai pe Facebook, pe un esantion de 2670 de tineri, cu vârsta intre 13 si 18 ani.
Ce putem face in acest context, părinţi si educatori?
Reţelele sociale sunt structuri dinamice care pot aduce un profit real, in termen de interacţiuni sociale, in special cele de tip profesional. Comunităţile virtuale reprezintă un nou subiect de reflecţie pentru cercetătorii in ştiinţele educaţiei. Demersurile noastre ar trebui îndreptate către prevenirea unor situaţii de genul celor arătate mai sus. Tinerii sunt interesaţi de reţelele sociale, dintre care cele mai cunoscute sunt Facebook, MySpace ou Youtube. Aceste spatii devin un instrument de expresie personala, in care protecţia identităţii numerice trebuie să devina o grija constanta. Facilităţile oferite de instrumentele Web 2.0.: comunicare, colaborare, partaj, transformă orice utilizator, fără a poseda competente tehnice avansate, in producător de conţinuturi web. Învăţarea online de acest tip, prin schimb de informaţii, partaj, este numită de unii cercetători învăţarea prin osmoza: tinerii asimilează informaţia fără a se afla in situaţia tradiţionala de învăţarea.
Situl cel mai des utilizat in reţele sociale este Facebook, cu doua sute de milioane de utilizatori in toata lumea.
Demersul familiei si al părinţilor trebuie sa fie nu in stoparea acestor practici de schimb si partaj, ci in avertizarea si educarea copiilor in folosirea internetului: cum să-si gestioneze identitatea numerica si cum să se protejeze in fata riscurilor de mai sus.
Părinţi si educatori: sa ne familiarizam cu instrumentele de tip web 2.0., respectiv cu reţelele online şi să fim atenţi la ceea ce fac copiii noştri. In clasă si acasă, cu orice prilej, sa avertizam copiii si sa discutam deschis despre avantajele si riscurile Internetului. Să începem prin a ne pregăti noi înşine pentru era numerică.
Pentru detalii cu privire la programul naţional de sensibilizare a tinerilor la folosirea internetului, susţinut de Uniunea Europeana, accesaţi: www.internetsanscrainte.fr. Un exemplu de buna practica ce poate fi urmat si in România.