IDD este o formă de educaţie care poate contribui semnificativ la formarea resursei umane în diverse domenii. Elaborarea unor soluţii de învăţământ la distanţă de către universităţi, companii şi instituţii de formare continuă trebuie să pornească de la realităţile, nevoile şi posibilităţile actuale şi totodată să vizeze optimizarea sistemelor prezente în perspectiva asigurării eficienţei formării pe termen lung. De aceea este nevoie de cercetări care să se debaraseze de subiectivism, în condiţiile în care IDD beneficiază de literatură de susţinere motivaţională şi aproape deloc de adevărate studii de analiză critică. În sprijinul acestui demers, articolul de faţă prezintă rezultatele unei investigaţii de tip sociologic asupra IDD în unele instituţii de formare din România, investigaţie centrată pe două axe de analiză: avantaje-dezavantaje şi utilitate-inutilitate.
Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, în literatura de specialitate: pedagogie, psihologia educaţiei, dar mai ales sociologia educaţiei, şi-a făcut din ce în ce simţită prezenţa preocuparea faţă de propunea unor modele educaţionale noi, alternative la educaţia tradiţională. Germenii acestor iniţiative se regăsesc de fapt încă în şcoala antică însă explicit şi din ce în ce mai mult asimilat şi acceptat aceştia vor deveni adevărat obiect de studiu în secolul XX.
Între aceste modele, învăţământul deschis la distanţă este poate acela care a cunoscut cea mai rapidă dezvoltare, cea mai impetuoasă impunere, deoarece el este unica formă de învăţare concepută să se realizeze pe baza unei mari aplicabilităţi sociale ale electronicii, calculatorul, Internetul şi celelalte derivate. În consecinţă, influenţei şi implicaţiilor utilizării calculatorului în actul educaţional i se acordă o importanţă tot mai mare în lumea cercetărilor în acest domeniu.
Numai că, încă nu peste tot studiile sunt coerente; ne referim la cercetări şi lucrări critice care să evidenţieze atât aspectele şi implicaţiile pozitive cât şi pe cele, privind utilizarea calculatorului în procesul de educaţie, analize care să se debaraseze de subiectivism cum se întâmplă încă la noi, când IDD beneficiază de literatură de susţinere motivaţională şi aproape deloc de adevărate studii de analiză critică.
Fără a avea pretenţia realizării unui studiu strict sociologic, am considerat că, o mică investigare cu ajutorul căreia să surprindem concret imaginea la zi a tinerilor despre IDD, nu poate fi decât în sprijinul demersului nostru. Mai mult, considerăm că este o formă de la care se va putea porni în viitor de către competenţele interesate în domeniu: pedagogi, psihologi, bibliotecari, profesori pentru a realiza studii cât mai complexe, profunde, care să reflecte obiectiv o realitate a momentului şi totodată să elaboreze şi să propună soluţii pertinente vizând, dacă este cazul, optimizarea prezentului în perspectiva asigurării viitorului.
În această idee, pentru a verifica consistenţa şi veridicitatea opiniilor noastre, şi a formula direcţii viitoare, am efectuat o anchetă în rândul populaţiei tinere din municipiul Bacău vizând IDD, populaţie care provine din rândul elevilor de liceu, a studenţilor de la Universitatea George Bacovia Bacău, Universitatea Bacău, Universitatea Petre Andrei Iasi, filiala Bacău, care au secţii de zi şi IDD.
Am aplicat la un număr de 176 de chestionare după cum urmează: elevi 25 subiecţi, studenţi la zi 82 subiecţi, studenţi IDD 69 subiecţi. Am optat şi pentru opinia elevilor (doar a celor din clasele a XII-a) pentru că am dorit să constatăm dacă varianta de viitor IDD este deja prefigurată sau dacă nu cumva este deja acceptabilă ca soluţie de către cei care nu au absolvit bacalaureatul; rezultatele primare susţin justeţea supoziţiilor de mai sus, invitându-ne ca în viitor să acordam mai mult atenţie opiniei elevilor în ceea ce priveşte cercetarea în domeniul educaţional.
De aceea, am conceput şi aplicat două tipuri de chestionare, unul comun pentru elevii de liceu şi pentru studenţii la zi, altul propriu doar celor cuprinşi în IDD, chestionare care au avut identice trei întrebări cu răspunsuri preformulate şi două întrebări deschise (conform anexei). Interesul nostru s-a concentrat pe două probleme: avantaje/ dezavantaje şi utilitate/ inutilitate.
Rezultatele studiului sunt disponibile la adresa: www.elearning.ro/resurse/2008_Tomescu_IDD.pdf