Inteligența, un concept amplu studiat în ultimul deceniu, a evoluat extrem de mult și, cu siguranță, va evolua atâta timp cât oamenii vor fi capabili să învețe din ce în ce mai mult.
Ritmul dezvoltării tehnologice ne-a adus totuși pe marginea unei prăpastii, unde avem doar două opțiuni: punem parașuta și zburăm mai departe spre noi orizonturi, sau rămânem pe loc și încercăm să convingem cât mai mulți oameni că aceasta este limita dezvoltării noastre- restul o vor face computerele.
Contrar părerilor vremii, acum aproape 40 de ani, profesorul Howard Gardner a scos parașuta și a lansat o extindere a conceptului de inteligență, până atunci limitată la cele două funcții: verbal și logico-matematică și aducea în prim-plan un profil cognitiv complex alcătuit din cel puțin 8 tipuri de inteligență: vizual-spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturalistă, verbal-lingvistică și în cele din urmă logico-matematică.
Mai mult decât atât, toate aceste 8 tipuri de inteligență se regăsesc în mintea oricui în proporții variabile și într-o interdependență extrem de flexibilă, ce așteaptă cuminți să fie stimulate de mediu.
Cercetătorul nostru a demonstrat prin multiple studii că testele de inteligență au putere predictivă doar pentru mediul academic tradițional, unde, de altfel, sunt apreciate capacitatea de memorare și reproducere, însă aceleași teste de inteligență nu au nicio valoare de predictibilitate a succesului pentru viața de zi cu zi. Cu alte cuvinte: elev sclipitor la școală dar fără un succes notabil în job. Astfel, prof. Gardner dorea ca metodele de instruire să se schimbe și să înglobeze părți din întreaga paletă de „stimuli”, pentru a dezvolta inteligența individului per ansamblu și nu per funcționalitate.
Chiar dacă au trecut aproape 40 de ani, ne întoarcem în prezent și observăm că sistemul actual de învățământ nu a luat în calcul această imensă descoperire. Sistemul în care oamenii sunt pregătiți pentru viața prețuiește la fel de mult calculele, memorarea și limbajul, uitând celelalte arii, ce ar putea dezvolta inteligența ca sistem adaptativ, nu doar funcțional.
Cum ne ajută mediul virtual pentru a învăța?
Pentru că totul se mută Online, implicit procesul de învățare preia din ce în ce mai mult teren și astăzi, fie că studiem pentru școală, sau pentru job, cursurile digitale devin parte din rutina zilnică.
Însă, chiar și în acest mediu diferit de studiu, tendința este să punem accent pe cuvinte pentru a transmite informațiile pe care dorim ca alții să le cunoască. Fie că ne referim la o procedură, la o tehnică de vânzări, la produse sau pur și simplu la integrarea angajatului într-o companie, cursul digital conține blocuri mari de text, greu de parcurs, greu de înțeles și cu siguranță, greu de reținut.
Există totuși un mod mai simplu de a crea un material digital interactiv de învățare care să suscite curiozitatea, să implice cursantul, să îl provoace pe acesta să descopere informația, și care, într-un mod surprinzător, activează și celelalte tipuri de inteligență:
- Conținut video: o exemplificare a unei proceduri printr-un video poate salva zeci de pagini de text. Ușor de urmărit de cursant, conținutul video activează inteligența vizuală. În plus, dacă alegi să exemplifici printr-un video un exercițiu fizic, o atitudine, o postură corectă, vei activa și inteligența kinestezică și vei crește absorbția informației, pentru că participantul la curs va reține direct mișcarea și nu regula mișcării.
- Conținut audio: suplimentarea unui conținut informațional cu o bază audio, fie un fond muzical, fie o voce ce oferă mai multe detalii despre subiect, este o metodă simplă de a spori calitatea materialului educațional și de a activa inteligența muzicală, ce pune și ea umărul la reținerea informațiilor.
- Simplificare vizuală: 80% din informația din mediu o preluăm vizual, însă dacă un text depășește 3 rânduri nu va mai fi citit. Simplificând informația și transformând-o într-o schemă vizuală cu o logică impecabilă vei crește șansele ca aceasta să fie reținută rapid.
- Provocările răsplătite: tuturor ne plac jocurile și mai ales cele cu premii. Adăugând componenta de GAMIFICATION oricărei cerințe din curs, vei obține implicare din partea cursanților care, implicit, vor judeca conținutul pentru a rezolva misiunea și a câștiga.
- Introspecția: relația personală dintre profesor și cursant este deficitul cursurilor online, însă poți profita în schimb de relația dintre cursant și informația proaspătă pe care o deține adăugând un exercițiu de introspecție. Poți cere cursantului să găsească singur un răspuns, să își alcătuiască o listă, să se gândească mai profund la anumite lucruri pe care le-a aflat pe parcursul cursului și astfel vei activa inteligența intrapersonală, iar informația se va fixa mult mai bine pentru că va deveni parte din individ.
În concluzie, un curs digital ce conține stimuli vizuali, auditivi, dar și provocări practice pentru cursant, va avea mai multe șanse de succes în organizația ta.
Dacă ai deja un sistem e-learning activ în companie, dar te confrunți cu un interes scăzut și o participare limitată a angajaților pe curs, ei bine privește mai atent conținutul cursurilor tale și verifică dacă ele stimulează în mod natural mai multe tipuri de inteligență.
Pe de altă parte, dacă ești la început în crearea culturii e-learning în compania ta, alege furnizorul tău cu atenția îndreptată spre conținut și verifică dacă stimulii pe care i-ai descoperit mai sus se regăsesc în fiecare material pe care îl achiziționezi, sau îl creezi.
Efortul tău va fi răsplătit și vei câștiga impact în echipa ta, iar nivelul de adopție pentru cursurile digitale va crește exponențial, prin fiecare accesare!