Pericolul adus de identitatea virtuală constă în cantonarea doar în această ipostază a noastră, în neglijarea îmbogățirii personalității reale, în substituirea identității concrete cu una abstractă, himerică, falsă, periculoasă. Până a ajunge la o identitate virtuală, trebuie să ne-o formăm și să ne-o consolidăm pe cea care se manifestă ca atare. Cu cât ne vom îngriji de personalitatea reală, cu atât vom fi mai liberi și mai capabili să ne-o întreținem (și) pe cea virtuală! (Un articol al prof. Constantin Cucoș)
[…] Identitatea reală intră într-un con de umbră în beneficiul alteia: identitatea virtuală. Mai concret, persoana prezentă pe un blog sau pe Facebook, de pildă, nu este identică cu cea care stă în spatele acestei prezentificări, că esența ei nu se mai regăsește în această trans-punere, că poate fi uneori o distanță foarte mare între identitatea fizică și cea digitală, între ceea ce este în realitate și ceea ce pare a fi.
[…] Se știe că în cyberspațiu apare riscul masificării, depersonalizării, dispersiei eului. Reacția la anonimizarea indusă de mediul comunicațional actual poate să constea și într-o accentuare a profilului individual, prin marcajul preferențial, atitudinal, comunicațional.
[…] Identitatea virtuală este una fluidă, extensivă, „descărnată” de un contingent care poate deveni un obstacol în raportul cu celălalt. Maleabilitatea persoanei prinde noi contururi în spațiul virtual. […] Într-un fel, o astfel de experiență poate fi și un preambul al vieții reale, o ocazie de a învăța roluri sociale, de a comunica cu altul, de a fi implicat preferențial, ideatic într-o serie de incitări ce vin dinspre diferite domenii. Această identitate construită se prezintă asemenea unui avatar, ca o replică a personalității suportată de noul cadru de relaționare. În raport cu identitatea reală, postura virtuală o potențează pe prima, fasonând-o în raport cu o normativitate ideală – dorită, visată, agreată, întărită sau plăcută de ceilalți (de meditat la puterea motivantă a Like-urilor!…).
Acest gen de prezență virtuală este un mod de a-ți gestiona eul social, de a descoperi ce merită să arăți și altora, de a-ți „marketiza” ieșirea pe arena publică, de a învăța și a te acomoda la pulsul tehno-cultural al vremii.
Articolul complet: http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/identitatea-virtuala