WebQuest, un model didactic ce utilizeaza TIC

Utilizând instrumentele specifice ale Internetului, tehnica WebQuest sugerează o nouă metodă de lucru, bazată pe principii constructiviste. Dodge defineşte WebQuest drept o activitate centrată pe investigaţie, prin care elevii interacţionează cu informaţie preluată în mare parte de pe Internet.Utilizand instrumentele specifice ale Internetului, tehnica WebQuest sugereaza o noua metoda de lucru, bazata pe principiul constructivist al proiectarii de catre elevi a propriilor cunostinte, prin efort personal, dar si un model de cautare pe web care include, in acelasi timp, elemente de invatare prin cooperare. Tehnica a fost dezvoltata si pusa in aplicare in 1995 in SUA de catre Bernie Dodge si Tom March, profesori la Universitatea de Stat din San Diego. Exista un numar de referinte (cele mai multe, pagini web), care incearca sa defineasca modelul WebQuest si diverse moduri de organizare a acestuia. Dodge defineste WebQuest drept: "O activitate centrata pe investigatie prin care elevii interactioneaza cu informatie preluata in mare parte de pe Internet". In acelasi timp, el ofera cel putin doua tipuri distincte de WebQuest:

WebQuests de durata scurta

Un WebQuest de scurta durata are ca scop dobandirea de noi informatii si integrarea lor in sistemul de cunostinte existent. La sfarsitul unui astfel de proiect, elevul a adunat intr-o perioada scurta de timp o cantitate semnificativa de informatii noi si le-a analizat in profunzime. Un WebQuest pe termen scurt poate fi completat în una pana la trei lectii.

WebQuests de lunga durata

Un WebQuest de lunga durata are drept obiective pe termen lung dezvoltarea, structurarea si rafinarea cunostintelor. Dupa participarea la un WebQuest de lunga durata, elevul a procesat si analizat informatiile accesate, transformandu-le intr-o anumita masura. In cele din urma, el demonstreaza cunoasterea in profunzime a materialului, prin crearea unui produs la care altii sa raspunda on-line sau off-line. Un WebQuest de lunga durata este in mod normal, completat cu o clasa in timp de o saptamana pana la o luna.

Indiferent de durata sa (pe termen scurt sau lung), un WebQuest trebuie sa fie creat in asa fel incat sa organizeze timpul de invatare al elevilor cat mai bine posibil. Prin urmare, un WebQuest trebuie sa fie eficient si sa precizeze in mod clar scopul pentru care a fost creat. "WebQuests sunt proiectate pentru a utiliza timpul de studiu bine, pentru a se concentra pe utilizarea de informatii, mai degraba decat pe cautarea lor, si pentru mentinerea cursantilor la nivelurile de analiza, sinteza si evaluare." (Bernie Dodge). Prin urmare, profesorul trebuie sa organizeze riguros sarcinile, pasii care trebuie facuti si, cel mai important, sa aleaga si sa recomande elevilor acele site-uri de unde pot lua cele mai bune informatii. Cu cat site-urile sunt mai numeroase si ofera o gama mai larga de informatii, cu atat elevul are posibilitatea de a sti mai multe si de a intocmi un produs final interesant.
 
WebQuests sunt, de obicei, activitati de grup, incluzand elemente de motivare a cursantilor prin includerea unui scenariu sau a unui joc de rol, putand fi concepute unidisciplinar sau interdisciplinare. Exista o "formula" care trebuie respectata atunci cand se proiecteaza un WebQuest, in vederea atingerii eficientei. Aceasta ar trebui sa includa urmatoarele sectiuni:

• Introducerea – ofera elevului unele informatii de fond, il orienteaza si ii trezeste interesul;
• Sarcina – care descrie activitatile care vor conduce la produsul final;  ele ar trebui sa fie clare si interesante.
• Procesul-care explica pasii din cadrul strategiilor pe care elevul trebuie sa le utilizeze pentru a-si indeplini sarcina;
• Resursele -site-uri, carti, baze de date etc pe care le acceseaza elevii pentru a-si atinge scopul
• Evaluarea – masoara rezultatele activitatii lor;
• Concluzia – o sinteza a activitatilor, care ii incurajeaza pe elevi sa reflecteze asupra beneficiilor aduse de curs si a rezultatelor pe care le-au obtinut.

Printre abilitatile de gandire necesare pentru un WebQuest, sunt incluse: compararea, clasificarea, inductia, deductia, analiza erorilor, formularea unor argumente, abstractizarea si analiza perspectivelor.
Dodge sugereaza ca sarcinile de lucru ar trebui sa formeze trei grupuri: de intrare (acest domeniu ar trebui sa contina articole, imagini, stiri, muzica, rapoarte, date pe care elevii le obtin direct de pe Web, pentru a le procesa), de prelucrare (transformare a datelor de intrare cu scopul de a obtine un produs final),  de iesire ( datele initiale sunt transformate in rezultate care pot fi, de asemenea, punctul de plecare al altor procese de invatare). Mai mult decat atat,  sacini adecvate, conform taxonomiei WebQuest, ar putea fi: redarea de informatii, compilarea, rezolvarea problemelor, proiectarea, sarcini creative, rationamentul, analiza, evaluarea, sarcini stiintifice sau sarcini sarcini de tip jurnalistic si asa mai departe.

Informatii complete despre crearea unui WebQuest, precum si exemple, template-uri si alte resurse utile se gasesc la http://webquest.org

Irina Vasilescu

Irina Vasilescu

Irina Vasilescu a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti şi programul de master "TIC în Educaţie" al Departamentului de Tehnologii al aceleiaşi unversităţi. A participat la mai multe cursuri de formare profesională în acest domeniu, atât în ţară, cât şi în cadrul oportunităţilor de formare oferite de Lifelong Learning Programme. Are o experienţă didactică de 24 de ani, gradul didactic I, iar în prezent îşi desfăşoară activitatea ca profesor de matematică la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 195, Bucureşti. Un loc important în cadrul intereselor sale profesionale îl ocupă proiectele educaţionale europene din cadrul Lifelong Learning Programme, în special cele din cadrul acţiunilor eTwinning şi Comenius, în care se implică începând din anul 2005. Este ambasador eTwinning România.