CUM ÎNVAȚĂ ADULȚII? 5 diferențe ale stilului de învățare între copii și adulți

CUM ÎNVAȚĂ ADULȚII? 5 diferențe ale stilului de învățare între copii și adulți

Cu siguranță ai avut experiențe plăcute și mai puțin plăcute legate de procesul de învățare, iar cele mai multe au fost legate de anii petrecuți la școală, acolo unde învățai pentru note, pentru părinți, de dragul profesorilor și mai puțin din pură plăcere și pasiune. Anii au trecut și acum ai un job care necesită skill-uri noi la fiecare pas, fie că este vorba despre o aplicație nouă, proceduri de lucru, folosirea unor unelte sau mașinării.

Învățarea nu se oprește în școală și asta o știm cu toții. Fie că este vorba despre un job, o activitate sau un business, procesul de învățare continuă toată viața, iar cu cât gradul de absorbție al informației este mai rapid, cu atât crește performanța personală.

De aceea, este important să înțelegem cum învață adulții și ce se schimbă odată cu trecerea anilor în modul în care reușim să percepe, să înțelegem și să judecăm informațiile noi ce vin spre noi, ca apoi ele să devină „utilizabile” în viața de zi cu zi și implicit reținute.

5 diferențe ale procesului de învățare între copii și adulți

  1. Experiența – spre deosebire de copii, adulți au o experiență bogată și vor tinde mereu să compare informațiile noi cu „baza de date” a experienței, pentru a o clasifica în informație utilă/inutilă; greu/ușor de implementat; importantă/mai puțin importantă. De aceea, este important ca informația nouă care vine spre ei să aibă ecou în experiența anterioară, pentru a crea o legătură directă, un ecou în mintea celui care învață. În acest fel, informația nouă va fi adoptată mai ușor. Copii, în schimb, nu au experiență, ci sunt doar curioși, ei primind cu aceeași deschidere informațiile noi și testând apoi în realitate ceea ce au învățat. Dacă am putea păstra, ca persoane adulte, curiozitatea naturală a copiilor, cu siguranță procesele noastre de învățare ar fi mult mai productive, însă de multe ori, e un adevărat efort de voință să devenim curioși despre un anumit subiect care nu ne pasionează neapărat, iar învățarea, în această situație, devine o luptă.

 

  1. Indicațiile – copii sunt obișnuiți să învețe cu sprijinul unui profesor, care le oferă o direcție și le spune clar ce au de învățat, iar ei nu vor pune la îndoială informația. Adulții, în schimb, au nevoie în mod explicit de o motivație a învățării, un scop ce va fi atins prin informațiile noi acumulate, fie că este vorba de o ușurare a muncii, o promovare sau mai mulți bani. Pentru ca un subiect să fie atractiv, el trebuie să aibă un beneficiu direct și dacă se poate imediat în viața adultului.

 

  1. Practica – copii sunt disponibili imediat pentru a testa noile cunoștințe și vor vorbi natural despre ceea ce au aflat încercând să găsească în grup metode de a pune în practică informațiile proaspete. Adulții totuși au nevoie să li se creeze un mediu de test, în care să fie atrași spre a experimenta și a pune în practică noile achiziții. În caz contrar, informația nu va fi internalizată și nu se va păstra. Cursurile interactive în sistem e-learning sunt o metodă rapidă de a crea acest mediu de test. Folosind câteva studii de caz, adulții pot experimenta într-un context ce nu afectează business-ul ceea ce au învățat.

 

  1. Preconcepțiile – dacă tinerii și copii nu sunt atât de viciați de experiența anterioară pentru a judeca rapid o informație, ci o preiau ca atare, o testează, văd beneficiile cunoștințelor și își păstrează motivația de a învăța în continuare, adulții funcționează în mare măsură ghidați de preconcepții, ce le afectează capacitatea de a asimila informații noi. Ei preferă anumite subiecte, la care în trecut au excelat, au un anumit stil de a învăța și nu sunt dispuși să treacă peste anumite bariere de dificultate reală sau doar preconcepută. Ca dovadă, un succes major în rândul adulților sunt titlurile ce încep cu: „5 pași pentru… 3 metode simple de…”, care induc ideea de ușurință în asimilare.

 

  1. Teama de eșec – fricile se leagă de asemenea de experiența anterioară, iar frica de eșec devine din ce în ce mai puternică odată cu trecerea anilor. Ne este teamă să învățăm ceva nou pentru că avem credința de la început că nu ne vom descurca și nu vom performa. Adulții învață pentru rezultate, (reminiscență a notelor din școală), iar dacă rezultatele nu apar în intervalul de timp setat, eșecul este înregistrat în memorie și va deveni o barieră extrem de puternică în fața dezvoltării.

Dacă un copil de 5-6 ani este expus la un mediu străin, el își va găsi resursele în mod natural și aproape automat de a învăța o limbă nouă și de a accepta noile obiceiuri, ca parte din normalitate. În schimb, un adult va avea nevoie în medie de minim 1 an de expunere prelungită la o cultură nouă pentru a asimila limba la nivel conversațional și a se obișnui cu noile reguli. Copii sunt mult mai dispuși să experimenteze și nu le este teamă să greșească, pentru că atenția lor este îndreptată spre interior, spre nevoile lor: de a comunica, de a se juca, de a se integra și mai puțin spre exterior: cum văd alții acest proces.

Adulții în schimb, se tem de părerile celor din jur, să nu dezamăgească, să nu se facă de râs, fiind centrați mai mult pe nevoile celorlalți (dezamăgirea este a celorlalți; ceilalți cred că m-am făcut de râs), decât pe ale lor – de creștere și dezvoltare.

 

În concluzie, pentru a crea un material de învățare atractiv pentru adulți, este important să cunoaștem foarte bine publicul țintă (ce experiențe au mai avut cursanții pe acest subiect, media de vârstă), să construim materialul din bucăți mici, cu valoare intrinsecă pentru cursanți și să legam cât putem conținutul de zona practică a muncii lor. În acest fel, informația nu doar va fi atractivă, ci indispensabilă activității, iar motivația învățării va fi susținută în mod natural și pe termen lung.

Perescu Alexandra

Perescu Alexandra

Instructional Designer la ASCENDIA S.A.


Tags assigned to this article:
adulticopiielearningproces de invatare