Sintagma „învățare pe tot parcursul vieții” trebuie aplicată fiecăruia, indiferent că este profesor, elev sau părinte. În rândurile de mai jos sunt enumerate concepte relativ noi din sistemul educațional românesc. Astfel, noțiuni precum învățământ tradițional vs. învățământ modern, parteneriat școală-familie, consiliere și parenting, prevenție și siguranță pe Internet, au fost elementele cheie care au condus la conceperea unui „plan de atac” pentru una dintre cele mai inovative săptămâni din anul școlar 2011-2012, intitulată sugestiv „Școala Altfel”.
Școala tradițională desparte principial educația școlară de cea din familie. În mod tradițional părinții erau solicitați doar la susținerea materială și administrativă a clasei sau a școlii. Aflați în plină reformă a sistemului de învățământ, se vorbește din ce în ce mai mult despre importanța parteneriatului între factorii implicați în procesul educațional: elevi, cadre didactice, părinți și comunitate. Acest parteneriat funcționează corect în momentul în care rolurile sunt bine stabilite. Dacă rolul elevilor și al cadrelor didactice este cunoscut, mai puțin cunoscut este rolul părinților și implicit al comunității. Prin intermediul parteneriatului amintit se urmărește implicarea activă a părinților și a comunității în viața școlară modernă, cu efecte benefice pentru toți partenerii, impactul fiind în special în construirea unei mentalități de tip nou, în acord cu principiile nescrise ale erei digitale.
Relațiile în familie, în general, și relațiile părinte-copil, în particular, au o influență globală asupra stării psihologice, fizice și sociale a copilului. De aceea, îmbunătățirea acestor relații si, implicit, a abilităților de părinte produce modificări semnificative atât la nivelul părinților, cât și la nivelul copiilor și este eficace în reducerea factorilor de risc familiali care ar putea genera probleme de comportament la copii. Deși relațiile în familie sunt importante, părinții primesc puține îndrumări, în afara experiențelor personale legate de felul în care au fost crescuți la rândul lor de către proprii părinți. În România, nu se prea cunosc programe de parenting care să asigure intervenții concrete și sistematice. Astfel se pare că a sosit momentul în care școala poate să intervină în viața familiei, realizând acea punte între generații și devenind un moderator activ în eternul conflict dintre generații. Momentul de intervenție este facilitat de acest parteneriat școală-familie, școala fiind reprezentată în general în familie prin profesorul diriginte și eventual prin consilierul școlar. Activitățile de consiliere a părinților sunt în prezent o componentă distinctă a noului curriculum la disciplina „Consiliere și orientare”. În această direcție, este stipulat clar rolul dirigintelui: pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă și eficientă cu părinții, dirigintele realizează activități de suport educațional si consiliere pentru părinți, acesta fiind un aspect important și inovator al curriculum-ului actual, generând deschiderea școlii spre nevoile comunității.
Disciplina „Consiliere și orientare” răspunde unor întrebări importante pe care adolescenții și le pun: Cine sunt și ce calități am? Cum pot să îmi fac prieteni la școală și acasă? De unde pot obține informații sau ajutor? Ce vreau să devin și ce trebuie să fac pentru a avea o carieră de succes? Trăind într-o eră digitalizată la maxim, aceștia își caută răspunsurile în afara mediului școlar sau familial. Adesea, răspunsurile găsite pe Internet nu sunt tocmai cele mai potrivite, iar aici este important ca factorii implicați în educația adolescentului să intervină.
Din acest an școlar conceptul de “Școală Altfel” a intrat în sistemul de învățământ din România. Și dacă e “altfel”, mi-am imaginat-o ca atare. Adică mi-am imaginat cum ar fi ca părinții să vină la școală să învețe, iar profesorii lor să fie proprii lor copii. Subiectul lecției a fost ușor de ales, având în vedere că la capitolul “Internet/TIC (tehnologia informației și comunicării)” generația părinților este în general deficitară. De asemenea, a fost ușor de ales subiectul lecției ținând cont și de rezultatele cercetării EU KIDS Online (2010), conform căreia s-a descoperit că în România 71% dintre copii accesează Internetul zilnic, iar 42% se numără printre victimele acțiunilor de cyberbullying (hărțuire/amenințare). Vârsta copiilor care accesează Internetul este din ce în ce mai mică, ceea ce face ca acțiunile de informare privind protecția copilului în mediul online să fie mai mult decât necesare. O astfel de lecție am desfășurat în data de 7 februarie 2012, zi declarată la nivel internațional ca fiind Ziua Siguranței pe Internet.
Lecția s-a desfășurat după următoriul scenariu:
1. Aplicarea unui chestionar elevilor participanți. Lecturarea unui text de către adulți. (10 minute)
Chestionarul aplicat elevilor a avut ca scop determinarea timpului pe care ei îl petrec în mediul online, tipul de activități pe care îl au atunci când sunt în mediul online precum și cu cine își petrec timpul în mediul virtual. Majoritatea a declarat că petrece zilnic cel puțin trei ore navigând pe Internet, activitatea principală în mediul online fiind socializarea pe platforma Facebook sau prin intermediul mesageriei instant Yahoo Messenger. Remarcabil a fost răspunsul unor elevi la întrebarea referitoare la numărul de prieteni pe care îl au pe Facebook și la numărul de contacte pe care îl au în listele lor de messenger. Unii au declarat că au peste 500 de prieteni, acest fapt fiind, în opinia lor, un semn de popularitate. Toți elevii chestionați au spus că au date personale reale în profil în rețele de socializare. În mod constant, elevii au răspuns afirmativ la întrebarea referitoare la comunicarea cu persoane pe care le cunosc exclusiv din mediul online.
În timpul în care elevii completau chestionarele, adulților li s-a cerut să citească și să interpreteze următorul text:
“sal! cf?
bn. u?
me2! tnx!
3jti frumy! X0
10x! 🙂 Shi u ejti nice! 😉
ms! X0 X0
Adulții nu au reușit să descifreze mesajul textului. Elevii l-au citit și l-au interpretat fără probleme:
“Salut! Ce faci?
Bine. Dar tu?
Me too! Thanks! (și eu fac bine, mulțumesc)
Ești frumoasă! Te pup!
Thanks! (Mulțumesc, zâmbind) Și tu ești drăguț (făcând cu ochiul)
Mulțumesc! Pupic! Pupic!
Te iubesc!”
<3“
2. “Messengereza” – prezentarea limbajului (5 minute)
“Messengereza” a fost denumirea pe care elevii au dat-o limbajului pe care aceștia îl folosesc cu precădere în mediul virtual. Acest nou limbaj este compus din acronime, argouri și emoticoane. Conform Wikipedia, acronimul este un cuvânt inventat prin simplificarea extremă a expresiei, în general fiind monosilabic sau disilabic. Argoul este un limbaj convențional folosit în mod conștient de către vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi înțeleși de ceilalți. Necesitatea dezvoltării unui limbaj acronimic este de dată relativ recentă, și este datorată în mare parte utilizării cât mai frecvente a comunicării online în formă scrisă. Spun în formă scrisă, deoarece primele programe care permiteau o facilă comunicare online au fost programele de tip Mirc, în care singura formă de comunicare era în scris. Pentru ca mesajul să fie cât mai fidel redat receptorului, în limbajul scris au mai fost adăugate combinații de simboluri grafice, care aveau rolul de a transmite sentimente, stări, senzații. Ulterior, aceste simboluri grafice au fost înlocuite de mici desene ale unui cap uman, numite emoticoane.
Noul vocabular al limbajului scris, format din argouri, acronime, abrevieri și emoticoane a devenit și vocabularul formelor de comunicare orală pe Internet. Cum limba oficială a Internetului este în mod tacit acceptată a fi limba engleză, cuvintele care au astfel de abrevieri sunt în general cuvinte din limba engleză. Acest vocabular este îmbogățit de acronime cu tentă “națională”, acest amalgam conducând la o nouă formă a limbajului, adesea cunoscut în mediul online românesc sub numele de “romgleză” (română combinată cu engleză).
3. Întocmirea minidicționarului “messengerez”-român. (10 minute)
Ca părinți și ca educatori trebuie să conștientizăm noul trend al marilor pericole pe care le poate genera Internetul. E momentul ca și noi, profesori și părinți să învățăm acest nou limbaj, cu ajutorul căruia probabil vom reuși să-i înțelegem și să ne facem înțeleși de adolescenții care la rândul lor vor deveni în curând adulți. Cum toate limbile cunosc o anumită evoluție, și acest nou limbaj format din acronime, argouri și emoticoane va suferi o evoluție. Din păcate pentru adulți, evoluția aceasta va ține pasul cu dezvoltarea alertă a Internetului. Acest fapt a generat următorul moment din cadrul activității: împreună cu elevii participanți la activitate, s-a realizat un minidicționar “messengerez”-român.
4. Vizionarea filmului “Trust” (90 minute)
Acesta este momenul dedicat campaniei de prevenire a pericolelor la care adolescenții pot fi expusi atunci când navighează pe Internet. Filmul spune povestea unui abuz sexual asupra unei minore. Părinții tinerei fete nu au fost inițial îngrijorați de faptul că fiica lor în vârstă de 14 ani discută frecvent pe Internet cu un interlocutor necunoscut, care pretindea că are 16 ani și că se numește Charlie. Tânăra de 14 ani cade victimă acestui partener de discuţii pe chat, care s-a dovedit a fi un bărbat de 40 de ani care racola tinere de pe rețele de socializare online dedicate adolescenților. Trauma trăită de personajele filmului și soluțiile găsite de scenariști au constituit momente de reflecție asupra potențialelor pericole pe care mediul online/virtual ni le aduce în viața reală.
5. Reflecții, evaluarea activității și follow-up (10 minute)
După vizionarea filmului elevii participanți au fost împărțiți pe grupe și au primit ca și temă de casă realizarea unui proiect media (video, audio, poster etc) în care să fie prezentate reguli de utilizare corectă și în siguranță a Internetului. Conform fișelor de evaluare a activității, completate la final de către participanți, s-a constatat impactul deosebit pe care l-au avut toate momentele. Adulții prezenți au evaluat cu punctaj maxim ideea realizării minidicționarului. Elevii au fost deosebit de entuziasmați de tematica propusă pentru proiectele media.
În rândul adolescenților, Internetul este din ce în ce mai folosit și nu doar pentru căutarea unor informații, ci mai ales pentru mijloacele de comunicare pe care le oferă: email, chat, forumuri de discuții și nu în ultimul rând rețelele de socializare. Apartenența la una sau mai multe rețele sociale este o nouă modă în rândul adolescenților. Problematica siguranței pe Internet primește în acest caz o nouă dimensiune, care poate constitui tematica unei alte lecții de consiliere și orientare, lecție în care accentul să fie pus pe valorizarea personală în rețelele sociale online și impactul acestor rețele în marketingul personal.
Webografie
http://www.ise.ro/LinkClick.aspx?link=CIP%2Fco_ac.pdf&
http://salvaticopiii.ro/
http://www.consiliere-parinti.ro/centrul-de_consiliere-pentru-parinti
http://middleearthnj.wordpress.com/2010/03/19/teen-slang-and-acronyms/
http://www.antena3.ro/life-show/cultura/abrevierile-precum-lol-si-omg-admise-in-dictionarul-oxford-121899.html
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/internet-cand-au-fost-folosite-pentru-prima-data-acronimele-lol-omg-fyi-155758.html
http://www.teenchatdecoder.com/283/parents-rave-about-teen-chat-decoder-page-1/
http://www.huffingtonpost.com/larry-magid/talk-with-your-kids-about_b_884884.html