Utilizarea tehnologiei si performanta educationala masurata de PISA

Un raport din septembrie 2009, intitulat Technology Use and Educational Performance in PISA, realizat de către OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) are ca subiect stabilirea relației între utilizarea tehnologiei și performanța în educație măsurate de PISA (Programme for International Student Assessment). Deși raportul este extrem de generos cantitativ, totuși, relevanța datelor este redusă pentru înțelegerea reală a impactului TIC în educație.

La fiecare trei ani, elevi din toată lumea participă la testul de evaluare standardizat internațional cunoscut sub denumirea de PISA. În toate ciclurile PISA sunt evaluate domeniile alfabetizării la: Citire/lectură, Matematică, Știinţe, investigate în termenii aplicării cunoștințelor în situații de viață reală și nu din perspectiva stăpânirii curriculumului școlar. Evaluarea competențelor trans-curriculare este un concept cheie a PISA. PISA furnizează date extrem de valoroase pentru specialiștii în politici educaționale din toată lumea. Astfel, se pot calcula diferite categorii de indicatori contextuali privind la relația dintre performanțele elevilor și caracteristicile de mediu socio-educational, precum și cele sistemice (produsul intern brut, categorii de cheltuieli etc.); rezultatele PISA pot fi consolidate ca indicatori de tendință, ilustrand modul în care rezultatele/performanțele elevilor variază în timp pentru fiecare domeniu.

Un raport din septembrie 2009, intitulat Technology Use and Educational Performance in PISA, are ca subiect stabilirea relației între utilizarea tehnologiei și performanța în educație măsurate prin PISA (raportul este disponibil, pentru cei interesați,  la http://www.nml-conference.be/wp-content/uploads/2009/09/Technology-Use-and-Educational-Performance.pdf). De exemplu, PISA 2006 prezintă o analiză comparativă riguroasă, ce ne poate permite să creionăm răspunsuri certe. Dar, citind integral raportul OECD, Are New Millennium Learners Making the Grade, specticismul ne face să  ne întrebăm șovăielnic: Care sunt efectele reale ale investițiilor tehnologice în educație? Au fost împlinite profețiile? Sunt pregătiți elevii noștri pentru lumea tehnologiei?

E important să conștientizăm faptul că fenomenul divizării digitale în educație (digital divide) merge dincolo de accesul la noua tehnologie; nici măcar nu poate fi vorba exclusiv de diferența la nivel individual între cei ce au competențe digitale și cei care nu au. Reperele sunt multiple și complexe, sunt de fapt aceleași repere care au dus la reproducerea inegalităților socio-educaționale dovedite de către sociologii educației… România a obținut locul 47 din 57 de ţări participante în cadrul testării internaţionale PISA 2006, realizată de (OECD). La testările precedente (în 2000 accentul s-a pus pe verificarea cunoştinţelor de citire, iar în 2003, pe a celor de matematică), România s-a situat sub media OECD. Acum, scorul României este de 418, în condiţiile în care media OECD este în jur de 500 de puncte.

O astfel de realitate ne face să ne întrebăm: Sunt elevii noștri bine echipați pentru provocările care îi aşteaptă?