Un laptop pentru fiecare elev

Sub deviza „Un laptop pentru cei care au cea mai mare nevoie de el”, fundaţia One Laptop per Child, fondată de către membri ai Facultăţii Media Lab, Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts (MIT), încearcă să proiecteze şi să producă un computer portabil care să coste mai puţin de 100 de dolari. Iniţiatorii au pornit de la ideea că singura şi cea mai bună soluţie pentru copiii din comunităţi defavorizate economic şi social este posesia un computer portabil – un instrument educaţional cu multiple utilizări şi care să reducă diferenţele accentuate dintre cei care au acces la tehnologie şi cei pentru care viitorul îşi închide porţile pe măsură ce tehnologia este din ce în ce mai utilă şi la fel de inaccesibilă.

Un laptop pentru fiecare copil? Bună idee! am exclama fiecare dintre noi.

Însă controversele pe care această idee le-a născut, cu mult înainte ca proiectul să-şi dovedească viabilitatea, ne relevă aspecte mai puţin evidente ale vremurilor pe care le trăim. Deşi educaţia ar trebui să constituie principalul obiectiv al construcţiei unei lumi cât mai aproape de idealul de societate spre care tindem, iar forţa de muncă înalt calificată este, cel puţin declarativ, o cerinţă constantă şi o ţintă a marilor companii IT, criticile cele mai fervente au aparţinut chiar dezvoltatorilor de echipamente şi soluţii informatice, care şi-au argumentat opoziţia faţă de un proiect "irealizabil". În plus, chiar dacă un laptop atât de ieftin s-ar putea produce, apărătorii mediului au susţinut că ţările în curs de dezvoltare vor fi sufocate curând de munţi toxici de computere scoase din uz. În tot acest timp, echipa de dezvoltare a cules opinii despre oportunitatea investirii a 100 de dolari pe un computer, în momentul în care multe şcoli nu au nici măcar destule cărţi…

În ciuda opoziţiei şi dezbaterilor interminabile, primul lot de computere laptop XO-1 a ieşit săptămâna trecută de pe banda de producţie a unei fabrici din Shanghai. În următoarele câteva luni, laptop-urile vor fi testate în mai multe ţări. Nicolas Negroponte, preşedintele fundaţiei One Laptop per Child şi director al MIT Media Lab, a precizat că "aceste computere trebuie testate, testate, testate, în condiţii de frig extrem, căldură excesivă, noroi, praf, junglă şi utilizare zilnică de către puşti". După faza de testare, design-ul şi funcţiile laptop-ului XO-1 vor fi ameliorate, pentru ca un număr semnificativ de echipamente să fie gata pentru a fi livrate către şcoli vara viitoare.

Dacă proiectul va avea succes, XO-1 ar putea transforma vieţile a milioane de copii. De asemenea, ar putea fi o provocare majoră pentru industria IT, prin punerea sub semnul întrebării a modului de calcul al preţului echipamentelor şi prin familiarizarea a milioane de tineri cu sistemul gratuit de operare Linux Open Source. Nu este de mirare că unele bloguri cu subiecte de IT susţin discuţii aprinse, iar companii precum Intel şi Microsoft se întrec să proiecteze propriile tehnologii cu costuri reduse pentru şcoli din ţările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.

Competiţia a început în momentul în care iniţiatorii au decis că singura şi cea mai bună soluţie pentru copiii săraci, care trăiesc în comunităţi defavorizate, este un computer portabil – un instrument educaţional cu multiple utilizări şi care să reducă diferenţele majore dintre cei care au acces la tehnologie şi cei pentru care viitorul se îngustează pe măsură ce tehnologia este din ce în ce mai utilă şi la fel de inaccesibilă. Pe lângă accesul la Internet, laptop-ul le-ar asigura accesul la comunităţi de învăţare şi la resurse educaţionale digitale.

Datorită MIT şi lui Negroponte, investiţia a fost susţinută de către companii precum News Corporation, Google şi eBay. Fuseproject a fost de acord să proiecteze echipamentul hardware, iar Pentagram – softul utilizat.

Ce tip de laptop îi este necesar celui mai sărac elev? Foarte mulţi copii ai lumii nu au curent electric acasă – trebuie să poată să-l alimenteze manual. Ecranul trebuie să permită o bună vizibilitate în condiţii de soare puternic, computerul trebuie să fie rezistent la praf, nisip, umezeală şi destul de dur să reziste la utilizare forţată şi îndelungată. Trebuie să îndeplinească atât funcţiile unui laptop, cât şi ale unei cărţi electronice. Trebuie să  fie capabil să susţină reţele de aproape 1000 de copii care împart aceeaşi conexiune la Internet. Preţul spre care a ţintit echipa de dezvoltare a fost 100 USD, care este realizabil doar prin reproiectarea radicală a hardului şi softului, precum şi prin fabricarea în cantităţi masive.  Dar echipa dezvoltatoare susţine că preţul este singurul aspect despre care se poate spune că este ieftin, declarând că doresc ca laptop-urile XO-1 să fie la fel de "cool" ca iPod, fără nici un compromis.

XO-1 este echipat cu o antenă Wi-Fi puternică, pentru a oferi posibilitatea copiilor din comunităţi izolate să se conecteze la reţea printr-un webcam şi cu un microfon. Are o memorie detaşabilă, renunţând la hard disk, considerat destul de perisabil. Cum softul este centrat pe nevoile specifice ale copiilor, echipamentul are o capacitate redusă de stocare, reducând astfel puterea de procesare şi energia necesare. Similar, toate deciziile privind designul şi funcţionalităţile au fost luate prin raportare la copii şi la necesităţile lor de învăţare. Rezultatul îl constituie un laptop simpatic, cu aspect preluat parcă din desenele animate, uşor de recunoscut prin urechile de iepure ale antenelor. Comentariile tuturor au fost luate în considerare – de la specificaţii tehnice ezoterice la sugestia unui copil de a se renunţa la tasta Caps Lock, pentru că "invariabil, este activată din greşeală"… Testele ulterioare, pe echipamente livrate în Argentina, Libia, Tailanda, Nigeria şi Brazilia, vor confirma, probabil, comenzi pentru primele 5 milioane de computere XO-1. Acesta este numărul de comenzi necesar pentru a începe producţia – altminteri, chiar şi la această scală, primele modele vor costa 150 USD.

Pe măsură ce proiectul face progrese, marii jucători de pe piaţa de IT şi-au intensificat eforturile pentru a produce instrumente educaţionale pentru ţările sărace. Intel îşi va lansa programul Classmate în ianuarie 2007, precum şi un notebook robust, destinat utilizării în şcoală, la un preţ de doar 400 USD. Microsoft colaborează în programul Classmate şi îşi urgentează planurile pentru lansarea programului Multimouse, pentru computerele cu resurse limitate, disponibile în şcoli. SIVECO Romania îşi va aduce contribuţia la Classmate prin furnizarea de conţinut educaţional adaptat, transcurricular şi transnaţional.

Chiar şi la preţul de 150 de dolari, lansarea unui computer pentru a fi utilizat de către toţi elevii este o veste care nu poate decât să însufleţească şi comunitatea educaţională din România. Nevoia de a oferi copiilor un instrument educaţional adecvat societăţii bazate pe cunoaştere în care îşi vor desfăşura activitatea profesională este atât de mare, încât merită câteva eforturi în plus din partea fiecărui educator de adecvare a instrumentelor pedagogice, de documentare asupra resurselor software şi conţinuturilor digitale existente, de informare continuă în privinţa progreselor pieţei de IT… În mare măsură, rămâne în responsabilitatea cadrelor didactice găsirea modalităţilor cele mai bune de a aduce cunoaşterea şi formarea, în noile lor forme, la îndemâna viitorilor cetăţeni ai societăţii noastre, orientată către un ideal de om autonom şi creativ, dar, mai presus de toate, competent în sensul indicat de evoluţia tehnică, socială, culturală.

Mihaela Preda

Mihaela Preda

Educaţia pentru cultură şi în spiritul culturii autentice circumscrie obiectivele programatice ale Fundației Naționale pentru Dezvoltare Comunitară, concretizate printr-o serie de activităţi ce antrenează cadre didactice, specialişti în ştiinţele educaţiei şi alte persoane sau instituţii conexe. Un loc special îl are inovarea educațională și promovarea celor mai bune strategii, metode și tehnologii pentru dezvoltarea educației, pentru deschiderea și pentru plasarea sa în contextul actual social, cultural și tehnologic. (www.fndc.ro)