Practici negative in tarile aflate in curs de dezvoltare a noilor tehnologii in educatie

Publicat în de

Învățarea din cele mai bune practici este un fenomen generalizat astăzi, fie că ne plasăm în zona afacerilor sau a educației. Termenul de bună practică în sectorul educației este unul destul de pragmatic și desemnează o soluție generică care duce către succes. Dar oare nu ne aflăm în pericolul de a repeta și greșelite altora, știind că nu există rețete universal valabile? Iată câteva exemple de practici deficitare legate de folosirea la scară largă a TIC în educație, în special în țările care actualmente implementează acțiuni susținute de informatizare a învățământului. Cazul României poate fi un exemplu aici.
Articol integral

European overview of national laptop initiatives in schools

Publicat în de

At European level, European Schoolnet, in cooperation with Acer, is involved in a netbook initiative, which started early in 2010. The Acer-European Schoolnet Educational Netbook Pilot is aimed at understanding and documenting how learners and teachers can use netbooks in various educational contexts. The aim is to explore how the introduction of netbooks and one-to-one pedagogy in schools could change teaching and learning processes. Until June 2010 the pre-pilot will involve 10 classes in 6 countries (UK, France, Germany, Spain, Italy and Turkey), while the full deployment phase will run from September 2010 to June 2011 involving 50 classes in each country.
Articol integral

Internet in Romania. Cine ar fi crezut, acum 15 ani?

Publicat în de

Îmi aduc aminte de prima conexiune pe un server din Viena, cu un calculator în bucătăria mea din Colentina, un modem de 9,6 K, protocol UUCP, prima antenă de 2K plantată pe gardul unui cimitir din cartierul 1Mai, EuNet, DNT, Fundaţia Soros, RoEduNet… şi tot ce a urmat. Acum, România este a patra ţară după Japonia, Coreea de Sud, şi Hong Kong într-un top al calităţii accesului la Internet.
Articol integral

Prieteniile virtuale, sub semnul intrebarii…

Publicat în de

Românii sunt printre cei mai activi utilizatori ai reţelelor de socializare, deşi rata de penetrare a Internetului este de doar 32% în ţara noastră, comparativ cu 85% în Olanda, potrivit studiului MCDC, realizat de IAB Europe. Însă reţelele de socializare îţi dau iluzia că ai prieteni nenumăraţi, deşi unii chiar se laudă cu sute, chiar mii de astfel de relaţii. Profesorii de antropologie de la Universitatea Oxford susţin însă că e imposibil din punct de vedere evoluţionist să fii prieten cu mai mult de 150 de amici; creierul nostru pur si simplu nu e capabil să facă faţă la atâtea relaţii sociale.
Articol integral

Studiu Intel: Tendinte in utilizarea tehnologiei de catre studentii romani

Publicat în de

În decembrie 2009, Intel România a publicat rezultatele unui studiu care identifică tendinţele în utilizarea TIC de către studenţii români. Cercetarea, realizată de Hermes Advisors la iniţiativa Intel, a cuprins un eşantion de 130 de studenţi din Bucureşti, Cluj şi Timişoara, relevând o serie de aspecte definitorii pentru activitatea tinerilor în ziua de azi.
Articol integral

2009 Technology Trends That Impact Online Learning

Publicat în de

The arena of online learning is continually reshaped by technological advances. Just as we must pay attention to the latest research on learning and pedagogy, it’s important to be aware of current technological trends. These have the potential to redefine what it means to learn online. What technology trends of 2009 have impacted online learning and will continue to do so in the coming year?
Articol integral

Ce spune psihologul despre retelele de socializare si email

Publicat în de

Folosirea emoticoanelor pentru a exprima stările emoţionale, protecţia anonimatului în multe dintre discuţiile pe internet, trimiterea de mailuri care, de multe ori, înlocuiesc întâlnirile directe, faţă în faţă, arată cât de mult s-a schimbat comportamentul românilor utilizatori de internet în ultimii zece ani. În ce priveşte utilizarea de către români a reţelelor de socializare, în septembrie 2009 erau 3,5 milioane de conturi deschise pe Hi5, 271.820 de conturi pe Facebook şi 149.956 de utilizatori din Romania a serviciilor LinkedIn.
Articol integral

Potrivit unui studiu Intel, trei sferturi din studentii romani petrec peste 3 ore pe zi in fata calculatorului

Publicat în de

Peste 70% din studenţi folosesc Internetul ca principală sursă suplimentară de studiu. Doar 2% accesează Internetul de pe computerele facultăţilor. 78% din studenţii români petrec zilnic cel puţin trei ore în faţa calculatorului, arată un studiu comandat de Intel România şi realizat realizat de Hermes Advisors* în centre universitare din Bucureşti, Timişoara şi Cluj între 1-15 octombrie.
O treime din studenţii participanţi la studiu petrec zilnic până la şase ore în faţa computerului. Majoritatea timpului este dedicată comunicării online şi căutării de informaţii pe Internet.
Articol integral

Recuperarea din IAD: cand Internetul dauneaza grav sanatatii

Publicat în de

Se numeste Internet Addiction Disorder (IAD) si a facut in ultimii ani obiectul mai multor studii si controverse. Desi deocamdata nu este inclusa in nomenclatorul bolilor psihice, multi considera ca problema dependentei de web (dar si de videogame-uri de soiul World of Warcraft) este una reala si extrem de serioasa, avand in vedere statisticile care spun ca afecteaza intre 6 si 10% din populatia internauta. Cum stii ca esti unul dintre ei? O lista de 12 semne si simptome a fost postata pe pagina de web a noului asa-numit reStart Internet Addiction Recovery Program. (Descopera.ro)
Articol integral

Studiile BESA arata o eficientizare a cheltuielilor pentru ICT a scolilor din Marea Britanie

Publicat în de

Asociaţia Britanică pentru Resurse Educaţionale (BESA) a lansat raportul anual de cercetare cu privire la opiniile şi tendinţele TIC în şcolile din Marea Britanie. Cercetarea oferă o analiză în ce priveşte implementarea noilor tehnologii în şcolile din Marea Britanie şi oferă o perspectivă largă asupra încrederii, formării şi nivelului cadrelor didactice, precum şi a gradului de implementare a TIC în şcoli. Cercetarea BESA se bazează pe un studiu efectuat în luna iunie 2009, la care au participat coordonatorii TIC şi responsabilii cu noile tehnologii din 770 şcoli primare şi din 572 de şcoli secundare din Marea Britanie. Deşi cercetarea vine într-o perioadă de recesiune economică şi cu schimbări frecvente de politică educaţională şi la nivel de programe de studiu, rezultatele pentru 2009 indică o abordare pozitivă a cadrelor didactice pentru achiziţionarea şi utilizarea noilor tehnologii, cu toate că şcolile prognozează o reducere a investiţiilor în TIC.
Articol integral

Eficienta utilizarii noilor tehnologii in educatie. Studiul EduTIC 2009

Publicat în de

Date find multiplele tendinţe inovatoare în sistemul de educaţie, dezvoltarea competenţelor de utilizare a TIC devine o condiţie preliminară necesară. În august 2009, câţiva specialişti în educaţie au iniţiat şi realizat în câteva ţări europene, inclusiv în România, un studiu privind utilizarea TIC în procesul educativ. În ţara noastră, studiul a fost realizat de Centrul pentru Inovare în Educaţie (TEHNE Romania), pentru compania Intel. Eşantionul cercetării a fost format dintr-un număr de 136 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar. (www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf)
Articol integral

Educatia online intrece educatia din sala de clasa, conform unui studiu

Publicat în de

SRI International a întocmit pentru Departamentul Educaţiei al Statelor Unite un raport prin care au fost analizate o serie de studii comparative cu privire la educaţia online şi cea tradiţională, din sala de clasă, pentru perioada 1996 – 2008, ajungându-se la concluzia că, în medie, elevii care au învăţat într-un mediu online au avut rezultate mai bune la teste decât cei care au beneficiat de instruire faţă-n faţă cu profesorul.
Articol integral

Jocurile in scoli

Publicat în de

Cadrele didactice utilizează jocuri în format electronic pentru a preda. De ce aleg sa facă astfel? Ce tipuri de jocuri folosesc? Ce fac cu ele? Cum le aliniază cu programa şcolară ? Ce obiective pedagogice urmăresc şi ce fel de rezultate obţin cu elevii? Cu alte cuvinte, care este interesul pentru o astfel de abordare în sistemul de educaţie? Acest articol prezintă rezultatele unei cercetări recente realizate de European Schoolnet în 27 de ţări europene, cu participarea a peste 500 de cadre didactice. Fie că folosesc sau nu jocuri în predare, cadrele didactice arată un interes ridicat in potenţialul acestora: 80% vor să ştie mai multe, iar un procent asemănător dintre profesorii care le folosesc deja spun că sunt interesaţi să le folosească mai intens. 50% dintre cei care încă nu au folosit jocurile vor să le încerce.
Articol integral

Generatia digitala va fi urmatoarea forta economica

Publicat în de

Tinerii din Europa cu varste intre 16 si 24 de ani reprezinta populatia experta in folosirea tehnicilor multimedia moderne. Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeana privind competitivitatea UE in domeniul telecomunicatiilor digitale, aceasta patura va dicta viitoarele reguli de joc pe pietele europene. Romania ocupa una din ultimele pozitii privind rata de penetrare a internetului broadband, cu 10,7%. Interesant este faptul ca Polonia, Slovacia si Bulgaria se afla in spatele tarii noastre cu o rata de penetrare de 9,6%, 9,6%, respectiv, 9,5%.
Articol integral

Un rezultat de cercetare de la MIT: Succese vs. Esecuri

Publicat în de

Recent, cercetători de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) au publicat rezultatele unor cercetări privind capacitatea creierului uman de a răspunde în timpul procesului de învăţare prin experienţele din succesele şi eşecurile activităţii omului. “We have shown that brain cells keep track of whether recent behaviors were successful or not” E. Miller, profesor la MIT. La nivel neuronal se arată că învăţăm mai multe din succesele noastre decât din eşecuri. Rezultatele spectaculoase sunt publicate într-un articol recent în revista Neuron (Elsevier, 30 July, 2009 Volume 63, Issue 2, pp. 244-253 – Neuron 2008 Impact Factor: 14.17). Specialiştii din psihologie, din pedagogie, din educaţie şi profesorii din învăţămant trebuie să ţină seama de aceste rezultate în activitate lor din educaţie.
Articol integral