Studiu european despre protejarea copiilor de riscurile online: copiii cer ajutorul serviciilor online extrem de rar

Studiu european despre protejarea copiilor de riscurile online: copiii cer ajutorul serviciilor online extrem de rar

Metodele existente de raportare a incidentelor online nu funcționează – doar unul din zece (13%) dintre copiii care au fost supărați de ceva pe internet au raportat aceasta printr-un mecanism online. În România, doar 7% utilizează un astfel de instrument – scoțând în evidență faptul ca industria trebuie să ofere soluții mai bune. Aceasta este una dintre cele mai puternice concluzii ale noului raport al proiectului EU Kids Online, coordonat în România de dr. Monica Barbovschi, cercetător asociat la Institutul de Sociologie al Academiei Române.

Mâine, 11 iulie 2012, reprezentanți ai industriei internaționale vor prezenta eforturile lor de a spori siguranța online a copiilor, într-o întâlnire organizată de Comisia Europeană. Într-un nou raport axat pe comparația dintre strategiile industriei (furnizori de Internet, companii de telefonie mobilă) și comportamentul real al copiiilor în mediul online, cercetători din toată Europa recomandă ca industria să încerce să ofere o comunicare/ interfețe de comunicare și instrumente de raportare abuz / probleme mai ușor accesibile copiilor.

Raportul precizează și că unul din cinci copii au văzut conținut potențial periculos pe internet, cum ar fi site-uri care promovează anorexia sau tehnici de sinucidere.

Monica Barbovschi, responsabilă de ancheta EU Kids Online în România, precizează: „Copiii români se situează peste media europeană în ce privește expunerea la materiale online periculoase, cum ar fi site-uri care promovează rasismul sau metode de suicid. Dar, spre deosebire de alte țări în care gradul de conștientizare al pericolului este mai apropiat de dimensiunile problemei, părinții români sunt încă prea puțin și superficial implicați în activitățile pe internet ale copiilor lor”.

Întrebați despre ce îi îngrijorează în legătură cu activitățile copiilor lor pe internet, pe primele cinci locuri se situează performanța școlară, accidentele rutiere, hărțuirea copiilor de către alți copii pe internet (cyber-bullying) și în viața de zi cu zi și criminalitatea. Riscurile online – contactarea de către străini sau expunerea la conținuturi nepotrivite – sunt pe locul patru și cinci pe lista celor nouă îngrijorări: unul din trei părinți spun că sunt foarte îngrijorați de aceste riscuri. Mai puțini sunt îngrijorați în legătură cu consumul de alcool sau droguri, de probleme cu poliția sau de activități sexuale.

În același timp, copiii care raportează probleme legate de alte persoane de pe internet sunt în general nesatisfăcuți de ajutorul primit din partea serviciilor online. O treime dintre copiii care au raportat riscuri de contact sau conduită au considerat că răspunsul nu i-a ajutat. Copiii care au raportat imagini sexuale au fost mai mulțumiți de sfaturile primite decât cei care au raportat riscuri de conduită (sexting, cyber-bullying).

Copiii mai puțin experimentați în utilizarea internetului ar trebui în mod special încurajați și ajutați să folosească instrumentele online de raportare a abuzului, iar aceste instrumente ar trebui concepute pentru folosirea de către cei mai neexperimentați utilizatori de internet.

Medierea parentală a utilizării internetului – de exemplu, părintele care face lucruri împreună cu copilul pe internet și îl încurajează să învețe lucruri pe cont propriu rămânând disponibil dacă este nevoie de ajutor – reduce probabilitatea expunerii copiilor la riscuri online la toate vârstele, reduce experiențele negative pentru copiii de 9-12 ani fără să reducă expunerea la aspecte pozitive ale internetului.

Alte rezultate pentru utilizarea internetului de copiii români

  • 19% dintre copiii români de 9-16 ani au văzut mesaje sexuale pe internet. Acest procent include 6% dintre copiii de 11-16 ani care au văzut imagini cu persoane făcând sex și 2% care au văzut imagini sexuale violente. Aproape jumătate (44%) dintre copiii de 9-16 ani care au văzut imagini sexuale au declarat că au fost deranjați de ele.
  • Dintre copiii de 11-16 supărați de imagini sexuale online, 16% au sperat că problema va trece de la sine, 7% au încercat să o rezolve, 37% au șters mesajul, iar 27% au blocat pe cel care le-a trimis. Doar 3% au raportat problema online, iar mulți dintre ei au considerat că aceasta le-a fost de ajutor.
  • 27% dintre copiii români de 11-16 ani au văzut conținut potențial dăunător, cum ar fi site-uri rasiste (15%), pro-anorexie (11% din totalul copiilor investigați, procentul ridicându-se la 20% pentru fete de 14-16 ani) și site-uri de auto-mutilare (9%).
  • Cei cu mai multe competențe digitale sunt mai expuși la riscuri legate de conținut.

Raportul „Spre un internet mai bun pentru copii” investighează strategiile utilizate de industria legată de internet pentru protejarea utilizatorilor tineri de riscurile online și examinează eficiența acestor strategii în reducerea riscurilor și a  experiențelor negative ale copiilor, pe baza unei anchete cu 25.000 de copii și părinți din 25 de țări europene.

Pentru raportul complet, Spre un internet mai bun pentru copii, de Sonia Livingstone, Kjartan Ólafsson, Brian O’Neill și Verónica Donoso, accesați pagina EU Kids Online. Pentru mai multe informații vizitați www.eukidsonline.net.

Informații despre proiect și anchetă:

Proiectul EU Kids Online dorește să sporească gradul de cunoaștere a activităților pe internet ale copiilor europeni, în special cele legate de riscuri și utilizare în siguranță a internetului și, prin aceasta, să ofere informații pentru promovarea unui internet mai sigur pentru copii. Proiectul este finanțat de EC Safer Internet Programme (SI-2010-TN-4201001).

EU Kids Online a desfășurat o anchetă față în față, la domiciliul a 25.000 de copii de 9-16 ani și parinții lor, printr-un eșantion aleator stratificat, utilizând metoda auto-completării pentru întrebările sensibile.

Tarile incluse in EU Kids Online sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia și Marea Britanie.

Pentru mai multe rezultate, consultați Livingstone, S., Haddon, L., Görzig, A., și Ólafsson, K. (2011). Risks and safety on the internet: The perspective of European children. Full findings. LSE, London: EU Kids Online. Alte rapoarte și date tehnice se găsesc pe www.eukidsonline.net.

Coaliția pentru un internet mai bun pentru copii este o intervenție voluntară cooperativă lansată în decembrie 2011, promovată de European Commission. Mai multe despre coaliție: http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/self_reg/index_en.htm.

Sursa: Unibuc

Editor [Elearning.ro]

Editor [Elearning.ro]

Elearning.Romania este un program naţional care îşi propune creşterea calităţii şi eficienţei în educaţia asistată de calculator, prin oferirea de suport teoretic, prin diseminarea bunelor practici şi a experienţelor locale în elearning, prin informarea continuă cu privire la iniţiativele şi evenimentele semnificative din domeniu, prin promovarea celor mai bune soluţii, sisteme şi servicii pentru elearning. Platforma elearning.ro cuprinde materiale, articole, studii, anunţuri şi informaţii actuale în domeniul utilizării noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie.