Promovarea TIC in educatie

O data cu trecerea anilor, mentalitatile oamenilor s-au schimbat în prezent lucrurile stând într-o altă lumină, de data aceasta favorabilă tehnologiei. Daca inainte de revolutie, nu se stia ce inseamna un telefon mobil sau un calculator performant (laptop), astazi nu ne mai putem imagina viata fara aceste obiecte. În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale – Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC).

“Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicilor concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna impacate, ci si in filosofarea lor.”

                                                                 Gr. C. Moisil(1906-1973)

 

                  „Educaţia are dificila misiune de a transimite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru un viitor în bună măsură imprevizibil”

JacquesDelors

 

 

Un punct de vedere despre promovarea TIC în educaţie, în instituţia mea(şcoală/liceu/inspectorat/etc)

 

 

                Lumea noastră, societatea în care trăim este într-o continuă mişcare. Este un mediu dinamic, în care omul este constrans să trăiască într-un ritm alert şi să fie mereu pe fugă.

                Societatea noastră este un amestec de promisiuni excepţionale şi de perspective neliniştitoare, de evoluţii dezirabile şi de izbucniri tehnologice necontrolabile, de om depinzând sensul evoluţie: spre progres sau spre autodistrugere.

                În urmă cu caţiva zeci de ani educaţia primită în şcoală putea să fie, în cele mai multe cazuri,  suficientă pentru întreaga viaţa a unui individ, astăzi situaţia schimbându-se dramatic.

               Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel (limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp) şi să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă să îl pregatească pe individ oriunde    s-ar afla şi nelimitat în timp.

                Nu demult, calculatorul era un obiect rar şi exotic, fiind considerat un lux la care mulţi oameni din România nici nu îndrăzneau să viseze şi spuneau că este ceva inutil pentru omenire, o pierdere de timp.

                 Însă anii au trecut, iar mentalităţile românilor au fost schimbate, în prezent lucrurile stând într-o altă lumină, de data aceasta favorabilă tehnologiei.

                 În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale – Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC).

                Astfel, încet-încet, calculatorul a fost introdus şi în şcoli, mulţi copii, cadre didactice, părinţi, cercetători s-au implicat în programele educaţionale de utilizare a calculatoarelor în şcoli.

                Educaţia tehnologică are un caracter specific inter- şi transdisciplinar, dar în acelaşi timp are şi caracter dual: ştiinţific sau tehnologic, teoretic şi practic, de asemenea urmăreşte formare abilităţilor practice şi a gândirii sistematice esenţiale pentru dezvoltarea şi stimularea creativităţii şi iniţiativei elevului, gandirii centrate tehnic.   

                Educaţia tehnologică capătă noi valenţe, devenind o componentă de bază a învăţământului modern românesc, disciplină menită să integreze mai bine elevul în societate la absolvirea scolii.

                În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi anume :

1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare

2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual

Ca orice altă metodă de învăţare şi această instruire asistată pe calculator prezintă avantaje şi dezavantaje.

 

Ca avantaje putem amintii:

 

1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de

schimbare socială rapidă;

2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea

imediată a răspunsurilor elevilor;

3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;

4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;

5. Dezvoltarea culturii vizuale;

6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;

7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;

8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;

9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea

diverselor aplicaţii;

10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a

reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;

11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de

rezolvare a unei probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o

problemă concretă;

12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;

13. Metode pedagogice diverse;

14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între educat şi educator.

 

Cu toate acestea avem şi dezavantaje:

 

1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si de investigare a realităţii;

2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;

3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca plictiseala, monotonie;

4. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o bună parte a populaţiei României şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.

 

                Cercetările realizate în ultimii cinci ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că preferă metodele clasice de predare, fie dintr-o reticenţă şi indiferenţă generală faţă de noile tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului cu ajutorul calculatorului, internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.

 Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi domenii, nebănuite anterior si le-a revoluţionat pe cele vechi. Printre acestea numărându-se şi educaţia, care a atins standarde noi şi are o evoluţie uimitoare.

 

 

 

 

                BIBLIOGRAFIE:

 

  1. Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009. Raport de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2009. (Online: www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf )
  2. http://www.1educat.ro/resurse/software_educational/tehnologii_in_educatie.pdf
  3. http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie