Metode interactive in predarea biologiei

Metode active şi tehnici interactive de grup predare în biologie
1. Metode de predare-învãţare interactivã în grup sunt: metoda predãrii/ învãţãrii reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar),  metoda Jigsaw (Mozaicul),  metoda cubului,  ştiu/vreau sa ştiu/am învãţat,  organizatorul graphic,  metoda piramidei.
2. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştintelor şi de verificare : harta cognitivã sau harta conceptualã (Cognitive map, Conceptual map),  matricele,  lanţurile cognitive, scheletul de peşte,  diagrama cauzelor şi a efectului,  tehnica florii de nufãr.
3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitãţii :  brainstorming,
 metoda nominalã,  explozia stelarã,  metoda Pãlãriilor gânditoare, studiul de caz,  Phillips 6/6, tehnica 6/3/5,  metoda Schimbã perechea,  metoda Frisco,  învãţarea prin cooperare.
4. Metode de cercetare în grup : tema sau proiectul de cercetare în grup,  experimentul pe echipe,  investigaţia de grup.
    Voi prezenta în continuare cele mai interesante metode şi anume:
 Metoda predãrii/ învãţãrii reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar) – este o strategie instrucţionalã de învãţare a tehnicilor de studiere a unui text ştiinţific. Dupã ce sunt familiarizaţi cu metoda, elevii interpreteazã rolul profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dezvoltare a comunicãrii elev – elev.
•    Metoda se poate desfãşura pe grupe sau frontal.
•    Metoda predãrii-învãţãrii reciproce este centratã pe patru strategii de  învãţare folosite de oricine care face un studiu de text pe teme ştiinţifice:
     rezumarea
       punerea de întrebãri
      clarificarea datelor
      prognosticarea
Se pot propune douã variante de desfãşurare a strategiei.
Varianta numarul 1 (are aplicabilitate la gimnaziu):
    Se oferã întregii clase, acelaşi text spre studiu. Clasa este împãrţitã în 4 grupuri corespunzãtoare celor patru roluri, membrii unui grup cooperand în realizarea aceluiaşi rol.
    De exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului, grupul B face o listã  de întrebãri pe care le vor adresa în final tuturor colegilor, grupul C are în  vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltã predicţii. În final fiecare grup îşi exercitã rolul asumat.
Varianta numarul 2 (se utilizeaza mai mult în clasele IX-XII):
    Pentru textele mai mari se procedeazã în felul urmãtor:
    – se împarte textul în pãrţi logice;
    –  se organizeazã colectivul în grupe a câte 4 elevi;
    – aceştia au fiecare câte un rol:
    1. rezumator (R);
    2. întrebãtor (I);
    3. clarificator (C);
    4. prezicator (P);
    –  se distribuie pãrţile textului fiecãrui grup în parte;
    –   echipele lucreazã pe text, fiecare membru concentrându-se asupra rolului primit. Trebuie precizat cã pentru a încuraja învãţarea prin cooperare, în cadrul unui grup mai numeros, acelaşi rol poate fi împãrţit între doi sau trei elevi.
    –  în final fiecare grap aflã de la celãlalt despre ce a citit; membrii fiecãrui grup îşi exercitã rolurile, învãţându-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) textul citit de ei, stimulând discuţia pe temele studiate.
Avantajele acestei metode sunt urmãtoarele :  este o strategie de învãţare în grup, care stimuleazã şi motiveazã elevii ; ajutã elevii în învãţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncã intelectualã pe care le poate folosi apoi şi în mod independent, dezvoltã capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea, abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activã ; stimuleazã capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea  de a selecţiona esenţialul.
     Exemplu : Relaţii trofice în ecosistem-categorii trofice
    Grupa A
Materiale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din
diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activitãţii-REZUMAREA
Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Expuneţi ceea ce credeţi cã este mai
important din ceea ce aţi citit (se prezintã un text în care se descriu categoriile  trofice).
Grupa B
Materiale necesare:manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activitãţii-PUNEREA DE ÎNTREBÃRI
Cerinţe:citiţi cu atenţie textul de mai jos. Formulaţi apoi o serie de întrebãri despre informaţiile citite (se prezintã acealaşi text în care se descriu categoriile trofice).
Grupa C
Materiale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activitãţii-CLARIFICAREA
Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos.Gãsiţi termenii necunoscuţi apelând la
diverse dicţionare (se prezintã acelaşi text).
Grupa D
 Materiale necesare: la fel cu celelalte grupe.
Tipul activitãţii-PROGNOSTICAREA
Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Analizaţi în grup imaginea prezentatã în fişã.
Formulaţi apoi o serie de prediciţii referitoare la aplicaţiile temei în practicã.
Cubul
Cubul ca metodã este folosit în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. Se oferã astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta
competenţele necesare unor abordãri complexe şi integratoare.Metoda cubului se aplicã cu precãdere în activitãţile de observare desfãşurate frontal. Profesorul distribuie fiecãrui elev o sarcinã care sã motiveze învãţarea.
    Etapele aplicãrii metodei:
    1. Se realizeazã un cub pe ale cãrui feţe se noteazã cuvintele: DESCRIE, COMPARÃ, ANALIZEAZÃ, ASOCIAZÃ, APLICÃ, ARGUMENTEAZÃ.
    2. Se anunţã tema pusa în discuţie.
    3. Se împarte clasa de elevi în şase subgrupuri, fiecare subgrup urmând sã examineze tema aleasã din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului, astfel:
     Descrie culorile, formele, mãrimile, etc.
     Comparã: ce este asemãnãtor, ce este diferit ?
    Asociazã: la ce te îndeamnã sã te gândeşti ?
     Analizeazã: spune din  ce este alcãtuit ?
     Aplicã : Cum poate fi folosit ?
     Argumenteazã pro sau contra şi enumerã o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
    4.Forma finalã este împãrtãşitã întregului grup.
    5.Lucrarea in forma fmala poate fi desfasurata pe tabla.
    Metoda cubului se poate combina cu brainstormingul şi jocul de rol.

Metoda piramidei
Metoda piramidei sau metoda bulgãrelui de zãpada are la bazã împletirea activitãţii individuale cu cea desfãşuratã în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constã în încorporarea activitãţii fiecãrui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit sã ducã la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Metoda bulgãrelui de zãpadã este o metodã activã care se aplicã prin intermediul întrebãrilor. În loc sã se înceapã lecţia cu ,,predarea prin discurs” se lanseazã o întrebare care sã conducã la informaţia pe care trebuie sã o  primeasca elevul.
    Elevii vor primi materiale cu privire la lecţia ce urmeazã a fi studiatã precum şi fişa cu întrebãri mai vechi şi cu întrebãri cu mai multe variante de  rãspuns. Întrebãrile trebuie sã fie astfel alcãtuite încât rezolvarea lor sã necesite mai mult decât copierea din materialul pus la dispoziţie. Se va lucra individual sau pe perechi. Câteodatã este mai bine pentru curiozitatea şi concentrarea elevilor, ca aceştia sã citeascã întâi întrebãrile.
    Elevii se vor grupa apoi pe perechi sau în grupuri de patru, îşi vor  compara
rãspunsurile şi le vor combina pentru a ajunge la ,,cel mai bun rãspuns" fãrã o recitire
textului decât dacã acest lucru este absolut necesar. Aceasta va duce la o discuţie în
care elevii îşi vor susţine punctul de vedere, fapt care duce la o bunã învãţare. Elevii
vor primi apoi rãspunsurile corecte şi lãmuririle necesare, dupã care ei îşi vor pune
singuri note.
Fazele de desfãşurare a metodei piramidei:
    –   faza introductivã: profesorul prezintã tema ce va fi pusã în discuţie;
    –   faza   lucrului   individual:   elevii   lucreazã   pe   cont   propriu   la   soluţionarea problemei;
    –   faza lucrului în perechi: elevii formeazã grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare;
    –   faza reuniunii în grupuri mai mari-de obicei se alcãtuiesc douã grupe, aproximativ egale ca numãr de participanţi, alcãtuite din grupele mai mici existente anterior şi se discutã despre soluţiile la care s-a ajuns.
    –   faza raportãrii soluţiilor în colectiv;
    –   faza decizionalã: se alege soluţia finalã şi se stabilesc concluziile asupra   demersurilor  realizate   şi   asupra  participãrii   elevilor  la activitate.
Avantajele metodei piramidei sunt:
    –  stimulãrii învãţãrii prin cooperare;
    –  al sporirii încrederii în forţele proprii prin testarea ideilor individual, mai întâi în  grupuri mici şi apoi în colectiv;
    –  dezvoltã capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apãrute;
    –  dezvoltarea spiritului de echipã şi întrajutorare.
Dezavantajul aplicãrii metodei este de ordin evaluativ, deoarece se poate stabili mai greu care şi cât de însemnatã a fost contribuţia fiecãrui participant.
Aplicatie : la clasa a Vl-a la tema Artropode, elevii au ca sarcinã de învãţare sã defineascã  aceastã  clasã  de  nevertebrate  evidenţiind  în  acelaşi  timp caracterele generale ale acestora. Profesorul anunţã tema şi cere elevilor sã prezinte informaţii referitoare la artropode construind în fiecare pãtrat al piramidei elemente, idei care definesc sau prezintã caracterele generale acestei clase de animale nevertebrate. Oferã indicii prin imagini care prezintã  animale artropode. Elevii sunt organizaţi pe grupe. Fiecare grupã completeazã pãtratul piramidei desenatã pe o foaie cartonatã .
Bibliografie
1.Lazar V., Caprarin D., Metode didactice utilizate in predarea biologiei, Ed.Arves,2008;
2.Ionescu, M., Radu, L, (oord.), Didactica moderna, Cluj-Napoca,  Dacia, 1995;
3.Iordache Ion si colab., Metodica predarii-invatarii biologiei, Iasi, Ed.Solaris, 2004;
4.Panisoara, I.O., Stiinta invatarii.Dela teorie la practica, Polirom, Iasi, 2005;
5.Tudor, V., Metodica predarii biologiei la clasele V-VIII,  Bucuresti, EDP, 1982.
www.google.com

Prof.Cosma Camelia Veronica-Liceul de arta “Ioan Sima”, Zalãu