Metoda celor 6 pași în învăţământul tehnic

METODA CELOR 6 PAŞI este o metodă didactică bazată pe proiecte și centrată pe elev, folosită cu succes în învăţământul tehnic din Germania. Dintre mijloacele de învățământ, probabil cel mai frecvent utilizat este calculatorul. Metoda este implementată în învăţământul preuniversitar din România în cadrul proiectului POSDRU 87/1.3/S/64234 \”Parteneriat transnaţional pentru dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic prin aplicarea sistemului german pentru lucrări practice în atelierele şcolare din România\”, unde am fost cursant, proiectul fiind desfăşurat în două etape: cursuri şi aplicaţii practice la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, apoi vizite în şcoli din zona Stuttgart din Germania.

Metoda celor 6 pași a fost prezentată în cadrul cursului implementat de UNIVERSITATEA TEHNICĂ din CLUJ NAPOCA în parteneriat cu S.C. TERA IMPEX SRL – Sibiu și INSTITUTUL TEHNIC DR. ING. PAUL CHRISTIANI – Germania, numit sugestiv: PRACTICA ÎN LICEE (www.practicainlicee.ro).

Printre metodele complementare de evaluare interdisciplinară cu multiple valenţe formative se află Metoda celor 6 paşi. Învăţarea bazată pe proiecte este un model de instruire centrat pe elev. Acest tip de învăţare dezvoltă cunoştinţe şi capacităţi într-un domeniu, prin sarcini de lucru extensive, care stimulează investigaţia şi confirmă învățarea prin rezultate şi performanţe. Educaţia prin Metoda celor 6 pași este orientată de întrebări cheie ale curriculumului, care fac legătura între standardele de performanţă, capacităţile cognitive de nivel superior ale elevilor şi contexte din viaţa reală. Unităţile de învăţare care utilizează Metoda celor 6 pași includ strategii de instruire variate, menite să îi implice pe elevi, indiferent de stilul lor de învăţare.

Deseori, elevii colaborează cu experţi din exterior sau cu membri ai comunităţii pentru a ajunge la o înţelegere mai bună a conţinutului. Tehnologia este utilizată tot pentru a sprijini învăţarea. Pe întreg parcursul desfăşurării proiectului, sunt incluse diferite metode de evaluare pentru a asigura calitatea activităţilor de învăţare. Complexitatea Metodei celor 6 pași constă în aceea că se evaluează nu doar cunoştinţe, ci şi deprinderi, atitudini, competenţe de comunicare. De asemenea, proiectul oferă elevilor oportunitatea de a-şi prezenta cunoştinţele într-o manieră originală, dezvoltându-le astfel creativitatea, interesul pentru învăţare şi spiritul de echipă.

Standardele sunt utilizate pentru a construi proiectul. Evaluarea este planificată dinainte şi încorporată în proiect, desfăşurându-se pe toată durata sa. Testele reprezintă doar unul dintre multiplele tipuri de evaluare. Sarcinile de lucru, grilele de evaluare criterială, listele de verificare şi testele sunt folosite ca instrumente de evaluare. Aceste multiple forme de evaluare, implementate pe parcursul activităţilor de învăţare, implică o viziune asupra învăţării ca proces şi nu ca eveniment singular. Prin evaluare continuă, atât profesorul, cât şi elevul pot fi siguri că au atins obiectivele şi că s-au înţeles conţinuturile.

Cursul de la Cluj, adresat profesorilor din învăţământul preuniversitar, propune câteva caracteristici care ajută la definirea unităţilor de învăţare bazate pe proiecte atractive (Formula 1, Perforator, Trepied, Incalzitor, Sablon de trasare), bine concepute şi care prezintă mai multe avantaje:

  • elevii se află în centrul procesului de învăţare;
  • proiectele se concentrează pe obiective operaţionale aliniate standardelor de performanţă (obiective de referinţă şi competenţe specifice);
  • proiectele implică metode de evaluare multiple şi continue;
  • proiectele au conexiuni cu lumea reală;
  • elevii îşi demonstrează cunoştinţele şi competenţele prin produsele şi performanţele realizate;
  • capacităţile cognitive sunt vizate prin activităţile din cadrul proiectului;
  • strategiile de instruire sunt variate şi sprijină diverse stiluri de învăţare.

De mare actualitate, atât în predare, cât și în evaluare, abordarea Metodei celor 6 pași dezvoltă competențe variate, sintetizate în:

  • competenţe de comunicare;
  • competenţe fundamentale în matematică, ştiinţe şi tehnologii;
  • competenţe de utilizarea IT pentru cunoaştere şi rezolvare de probleme;
  • competenţe pentru participare activă şi responsabilă la viaţa socială;
  • competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
  • competenţe antreprenoriale;
  • competenţe de expresie culturală;
  • competenţa de a învăţa pe tot parcursul vieţii.

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape (http://youtu.be/NAGWOIXD7yk):

1. Informarea: Identificarea unei probleme/ teme/ subiect; Culegerea, organizarea, prelucrarea şi evaluarea informaţiilor legate de problema sau tema aleasă;
2. Planificarea: Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei;
3. Decizia: Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.
4. Execuţia: Elevii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat, ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare, cu etape, resurse, responsabilităţi.
5. Control: Modalităţi de control şi evaluare a rezultatelor obţinute, plan concretizat intr-o documentaţie tipizata.
6. Evaluarea: La final, rezultatele muncii precum şi formularele de evaluare se vor discuta de către practicant şi evaluator în scopul fixării experienţelor acumulate şi al minimizării probabilităţii de a apărea viitoare greşeli.

Elaborarea de proiecte este foarte stimulativă atât pentru elevi cât și pentru profesori, satisfacția rezultatelor obținute răsplătindu-le efortul. Cercetările arată că proiectele au următoarele beneficii:

  • elevii sunt mai angajaţi şi mai interesaţi de conţinutul învăţării deoarece acesta este legat de viaţa lor;
  • elevii pătrund la un nivel mult mai profund ceea ce învaţă deoarece aplică practic, păstrând o direcţie proprie;
  • lucrând în echipă, elevii îşi dezvoltă abilităţi de comunicare necesare în viaţa lor adultă;
  • elevii devin responsabili în gestionarea timpului lor, devin capabili să planifice o activitate şi să se autoevalueze.

Proiectul, ca instrument de evaluare: se desfăşoară pe o perioadă de timp de câteva zile sau câteva săptămâni; începe în clasă prin precizarea temei, definirea şi înţelegerea sarcinilor de lucru, continuă în clasă şi acasă şi se încheie în clasă prin prezentarea unui raport despre rezultatul obţinut şi expunerea produsului realizat; poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup; trebuie organizat riguros în etape, ca orice muncă de cercetare; facilitează transferul de cunoştinţe prin conexiuni interdisciplinare.

Mijloacele de învăţare aplicate în cadrul Metodei celor 6 pași

Mijloacele didactice sau de învăţământ se referă la un ansamblu de instrumente (materiale, tehnice etc.), selecţionate şi adaptate în mod intenţionat, pentru a sprijini desfăşurarea activităţii instructiv-educative din şcoală şi realizarea obiectivelor propuse. O categorie distinctă a mijloacelor de învăţământ o constituie mijloacele tehnice de instruire, care se referă la suporturile tehnice (aparate, maşini, instalaţii, calculatoare) utilizate în predare şi învăţare, precum şi la materialele purtătoare de informaţii asociate acestora (programe de instruire, softuri educaţionale, filme didactice etc.). Dintre mijloacele de învățământ, probabil cel mai frecvent utilizat este calculatorul. Acesta poate fi folosit cu succes la orice disciplină, în oricare moment al desfăşurării unei lecţii, oferind posibilitatea de a furniza informații teoretice bine structurate, însoțite de sunet şi imagine. Din acest motiv, programele educaţionale au cunoscut o amplă dezvoltare şi pot fi folosite cu succes în orice situaţie didactică. INSTITUTUL TEHNIC DR. ING. PAUL CHRISTIANI – Germania (e-mail: wurstbauer@christiani.de) prin intermediul firmei Tera Impex SRL Sibiu (e-mail: didactic@teraimpex.ro) va pune la dispoziţie o gama larga de materiale didactice, softuri educaţionale, din orice domeniu.

 

Niculai Butacu

Niculai Butacu

Grupul Şcolar "Mihai Eminescu" din Jimbolia judeţul Timiş are în componenţa sa 38 clase de liceu, şi 4 clase postliceale, în total 1086 de elevi. Clasele de liceu sunt structurate pe următoarele profile: 1. Tehnic filiera tehnologică cu domeniile: a. Mecanică; b. Electric; c. Electronică şi automatizări; d. Construcţii, instalaţii şi lucrări publice; e. Industrie textilă şi pielărie. 2. Servicii filiera tehnologică, domeniul: a. Comerţ. 3. Real, filiera teoretică, specializarea: a. Matematică informatică. 4. Uman, filiera teoretică, specializarea: a. Filologie 5. Şcoală postliceală, domeniul electronică şi automatizări, specializarea: a. Tehnician electronist în automatizări. 6. Şcoală postliceală, domeniul sanitar, specializarea: a. Asistent medical generalist