Mediile de socializare în învăţare şi educaţie

Mediile de socializare în învăţare şi educaţie

Figura 1. Exemplu de activitateMediile sociale reprezintă un factor foarte important în educaţie şi este util să ne gândim la caracteristicile lor şi la modul cum acestea se referă la sălile noastre de clasă. Noua generaţie de ”nativi digitali” are nevoie de strategii de predare-învăţare care să se opună modelelor tradiţionale şi să inverseze rolurile, permiţând tinerilor să comunice şi să colaboreze, care să asigure o audienţă autentică pentru rezultatele muncii lor şi care să fie totodată deschise şi transparente. La nivel global, multe ţări încearcă să creeze astfel de medii de învăţare. Acest lucru înseamnă că, prin adoptarea utilizării de instrumente ale social media pentru învăţare şi predare, putem începe să construim o tendinţă care poate să contribuie la reforma sistemelor noastre şcolare.

1. Ce sunt mediile de socializare

Realitatea situaţiei actuale este că aproape tot internetul a devenit o reţea socială şi, în mare, tot conţinutul nou care este publicat online permite interacţiunea socială. Aceasta ar putea include comentariile, abilitatea de a edita o pagină sau o simplă recomandare personală, cum ar fi un „îmi place” pe Facebook.

Deci, în loc de a căuta o definiţie a mediilor de socializare, este, probabil, mult mai util să ne gândim la unele caracteristici comune ale paginilor de socializare. Vorbind în general, mediile sociale au cel puţin o parte dintre următoarele trăsături:

  • contestă modele tradiţionale,
  • permit oamenilor să comunice,
  • facilitează colaborarea,
  • oferă o audienţă,
  • inversează ierarhia şi sunt construite de jos în sus,
  • sunt deschise şi transparente.

2. Mediile de socializare şi educaţia

Instrumentele mediiilor de socializare pot fi, de asemenea, folosite pentru a încuraja colaborarea. Google Apps pentru Educaţie şi Google+ oferă instrumente eficiente (şi gratuite) de colaborare pentru a ajuta în învăţare şi predare. Astfel, Google Docs (care face parte din suita Google Apps) furnizează instrumente pentru  colaborarea în timp real pentru elevi şi cadre didactice, prin intermediul documentelor de procesare text, foi de calcul şi prezentări. Până la 50 de persoane pot colabora în timp real într-un document.

Aceste instrumente pot facilita buna gestionare a activităţilor în proiectele şcolare, vizibilitatea rezultatelor acestora şi dobândirea de competenţe de colaborare, o abilitate vitală pe piaţa de muncă actuală. Google+ oferă, de asemenea,  o soluţie gratuiă de videoconferinţe cu până la zece participanţi, pentru a permite colaborarea faţă-în-faţă, dincolo de fusul orar, zona geografică şi pereţiii sălii  de clasă. Împreună cu alte servicii similare de video-conferinţe, cum ar fi Skype, acesta oferă experienţa preţioasă a prezenţei experţilor  în sala de clasă.

Mediile sociale pot fi, de asemenea, folosite pentru a oferi un public autentic pentru munca elevilor. Un mod bun de a începe ar putea fi, de exemplu, producerea unei pagini Wikipedia despre şcoală. Editarea unui asemenea articol Wikipedia poate constitui baza unui proiect cross-curricular şi, în acelaşi timp, va contribui la imaginea şcolii . Acest tip de activitate este, de asemenea, extrem de eficientă pentru dobândirea de abilităţi, precum şi pentru motivarea elevilor. Cât de des ajung ei  în mod normal să publice în cea mai mare enciclopedie din lume? Blogurile folosite la clasă sau ca  portofoliu electronic pot fi, de asemenea, utilizate pentru a genera audienţă pentru munca tinerilor.

Utilizarea mediilor sociale trebuie să fie inclusă în cadrul politicii şcolii în ansamblu. Un element esenţial aici este de a vă asigura că aveţi permisiunea părinţilor pentru a posta on-line de informaţii despre copiii lor (în cazul în care acest lucru este ceea ce se intenţionează). Dacă nu doriţi partajarea de fotografii ale copiilor sau numelor acestora,  atunci există încă o mulţime de lucruri pe care le pot partaja on-line despre şcoala lor (de exemplu: evenimente din viaţa şcolii, exemple anonime de activităţi şi aşa mai departe).

3. Facebook în educaţie

Tinerii sunt implicaţi atunci când învaţă despre sau cu lucruri cu care sunt familiarizaţi sau care sunt relevante pentru ei. După cum toţi educatorii cu experienţă ştiu, unul dintre ingredientele unei lecţii de succes este de a încerca să utilizaţi date reale şi autentice, mai degrabă decât de date născocite la care tinerii nu se pot relaţiona. Social media este extrem de relevantă cultural, în acest moment, pentru tineri şi valorificarea acestor instrumente în învăţământ poate dezvolta contexte eficiente de învăţare.

Ori de câte ori vorbim despre siguranţa pe internet trebuie să vorbim, de asemenea, despre utilizarea responsabilă. Din păcate, unii oameni încă mai cred că singura modalitate de a păstra siguranţa online a copiilor este de a bloca accesul la părţi ale internetului, prin filtrare web. Realitatea acestui fapt este că acest lucru nu elimină pericolele reale (percepute sau nu) şi, de asemenea, face aproape imposibil pentru educatori oferirea de modele de siguranţă pe internet şi de utilizare responsabilă a acestuia. Cerinţa fundamentală pentru menţinerea copiilor şi tinerilor în condiţii de siguranţă on-line este de a ne asigura că aceştia au primit o educaţie adecvată privind modul în care să folosească instrumentele şi serviciile în mod corespunzător.

Când încercăm să includem mediile de socializare în învăţare, este important să subliniem faptul că ele sunt doar un alt instrument pe care profesorii îl pot utiliza pentru a motiva elevii şi pentru a îmbunătăţi procesul de predare. O modalitate prin care îi putem încuraja pe tineri să se comporte în mod responsabil atunci când se utilizează social media, este ca profesorii să ofere ei înşişi un model de utilizare responsabilă a instrumentelor de socializare în timpul practicii lor la clasă.

Profesorii pot înfiinţa structuri care să ajute elevii în utilizarea social media şi care implică modelarea comportamentului, lucrul în comun cu copiii, elaborarea unor reguli şi, în final, duc la învăţarea independentă (susţinută de instrumente media sociale), construită în jurul unei atmosfere de încredere şi respect la clasă.

4. Proiectul SMILE

Proiectul SMILE – Social Media in Learning and Education  este un proiect european iniţiat de European Schoolnet (http://www.eun.org/web/) care se referă la utilizarea aplicaţiilor de tip  social media (Facebook, Twitter, Google+) în procesul instructiv-educativ. Scopul acestui proiect este creşterea motivaţiei şi interesului elevilor, prin folosirea instrumentelor lor preferate de comunicare pe Internet. După etapele de instruire care au avut loc în prima parte a anului 2012, urmează aplicarea în practica la clasă a celor învăţate.

În acest scop, a fost înfiinţat în cadrul opţionalului de matematică de anul acesta la clasa a-VII-a, cu titlul ”Geometria triunghiului”, un grup Facebook închis, destinat activităţilor elevilor şi vizibil doar participanţilor. Odată cu înfiinţarea lui, elevii au primi un set de reguli de folosire a grupului şi de conduită, astfel ca activitatea lor să fie sigură şi totodată utilă. Pe acest gup, elevii vor primi informaţii legate de opţional, vor posta sarcini de lucru rezolvate de ei, vor comunica între ei sau cu profesorul, dar doar în chestiuni direct legate de opţional. Majoritatea activităţilor va fi cu rol de temă. Activitatea pe acest mediu de lucru nu va fi obligatorie, dar va fi răsplătită prin note. Înainte de a adopta acest mod de lucru a fost obţinut acordul Consiliului de Administraţie al şcolii, precum şi acordul scris al părinţilor. Pentru activitatea în cadul grupului, cadrul didactic îndrumător foloseşte un cont de Facebook special creat, separat de contul personal, iar pentru a putea urmări activitatea grupului, au fost invitaţi un reprezentant al comitetului de părinţi al clasei, precum şi unul al conducerii şcolii.

Prima activitate a fost una complexă, constând dintr-o parte de cercetare pe teren şi una de prelucrare a materialului. Astfel, în cadrul unei vizite la Muzeul Satului, elevii au surprins imagini în care să apară triunghiuri. Ei au prelucrat apoi imaginile cu editoare de imagine, au pus în evidenţă triunghiurile şi le-au postat pe spaţiul grupului, împreună cu o descriere şi o clasificare a figurilor geometrice observate.

Figura 1. Exemplu de activitate

A doua activitate a fost rezolvarea de teste online (create cu instrumente specializate) şi postarea dovezii punctajelor obtinute, urmată de prezentarea rezolvărilor. A treia activitate a fost realizarea de ilustrări dinamice cu Geogebra ale problemelor de geometrie realizate la clasă, postarea si discutarea lor. Pe lângă acestea, au fost partajate documente şi adrese de pagini web conţinând materiale legate de opţional, jocuri matematice pe acestă temă etc.

Acest experiment va continua pe parcursul întregului an şcolar şi sperăm că se va dovedi util în continuare.

Bibliografie

http://www.educatorstechnology.com/2012/06/ultimate-guide-to-use-of-facebook-in.html
http://rubble.heppell.net/cloudlearn/policies.html
http://edudemic.com/2012/06/school-social-media-policy/
http://www.cosn.org/Initiatives/ParticipatoryLearning/Web20MobileAUPGuide/tabid/8139/Default.aspx
http://trmg.biz/app/download/5781858475/A+to+Z+of+Safe+Social+Media.pdf
http://www.educatorstechnology.com/2012/09/what-parents-must-know-about-facebook.html

 

Irina Vasilescu

Irina Vasilescu

Irina Vasilescu a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti şi programul de master "TIC în Educaţie" al Departamentului de Tehnologii al aceleiaşi unversităţi. A participat la mai multe cursuri de formare profesională în acest domeniu, atât în ţară, cât şi în cadrul oportunităţilor de formare oferite de Lifelong Learning Programme. Are o experienţă didactică de 24 de ani, gradul didactic I, iar în prezent îşi desfăşoară activitatea ca profesor de matematică la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 195, Bucureşti. Un loc important în cadrul intereselor sale profesionale îl ocupă proiectele educaţionale europene din cadrul Lifelong Learning Programme, în special cele din cadrul acţiunilor eTwinning şi Comenius, în care se implică începând din anul 2005. Este ambasador eTwinning România.