Eficientizarea metodelor activ – participative

În ultimul timp există o necesitate a pregătirii copiilor pentru o viaţă activă şi creativă, pentru o mai mare participare la rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme ale societăţii,. De aceea , este firesc ca educaţia lor să se bazeze pe metode activ –participative , aceasta fiind în esenţă preocuparea învăţământului pentru formarea unei atitudini active, bazate pe curiozitatea intrinsecă de a cunoaşte, dorinţa de a observa şi explica, de a experimenta, de a construi, a explora şi a descoperi, de a crea.                      Eficientizarea metodelor activ – participative

instit. Valuşescu Nicoleta

instit. Lepadat Elena

Liceul Teoretic ,,Traian Doda”Corpul B Caransebeş

                                                                                                   Judeţul Caraş-Severin

 

 

        În ultimul timp există  o necesitate a pregătirii copiilor pentru o viaţă activă şi creativă, pentru o mai mare  participare la rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme ale societăţii,. De aceea , este firesc ca educaţia lor să se bazeze pe metode activ –participative , aceasta fiind în esenţă preocuparea învăţământului pentru formarea unei atitudini active, bazate pe  curiozitatea intrinsecă de a cunoaşte, dorinţa de a observa şi explica, de a experimenta, de a construi, a explora şi a descoperi, de a crea.

         Metodele activ –participative stimulează participarea  conştientă şi activă a scopurilor în procesul instructiv-educativ, ajută copii să caute, să cerceteze, să găsească singuri noile cunoştinţe, să afle singuri soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să le sistematizeze, punând accent pe învăţarea prin acţiune, pe manipularea în plan manual şi mental a obiectelor, acţiunilor; sunt metode de interacţiune colectivă, facilitând colaborarea dintre copii; intensifică schimbul de idei şi informaţii; aduc copii în contactul direct cu realitatea înconjurătoare, cu situaţii concrete de viaţă reală, care dau prilej de participare la rezolvarea problemelor practice din realitate şi îi atrag în crearea de bunuri materiale;  solicită cu eficacitate gândirea, imaginaţia, memoria şi voinţa copiilor; imprimă actului de instruire un pronunţat caracter formativ – educativ.

          Valoarea profesională a unui cadru didactic este determinată de stilul didactic ce îl defineşte , de modul de abordare a sarcinilor de învăţare, de modul în care percepe şi realizează situaţiile de învăţare, de arta de a comunica şi relaţiona cu copiii, prin efectele educative pe care le obţine.

 În şcoala noastră în ultimii ani s-a desfăşurat Programul LeAF(Learning About Forests- Să învăţăm despre pădure) Proiectul s-a numit„ ABC- UL PĂDURII ” şi a avut ca scop formarea unei atitudini pozitive şi responsabile a elevilor faţă de mediul ambiant, stimularea curiozităţii ştiinţifice a copiilor conştientizând înţelegerea  unor fapte şi fenomene din universul apropiat; conservarea resurselor naturale, promovare unei politici ecologice educaţionale la standarde europene prin capacitarea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.

 Acest   program comunitar a dorit să mobilizeze cadrele didactice în realizarea de proiecte care să conţină şi activităţi în mijlocul naturii, un loc unde legătura dintre teorie şi practică poate fi uşor demonstrată; de a-i ajuta pe elevi să devină cetăţeni responsabili faţă de mediu.Programul a fost conceput, conform  metodei proiectelor de cercetare, oferind copiilor posibilitatea de a explora şi investiga mediul înconjurător folosind instrumente şi procedee adecvate, dezvoltându-le o atitudine pozitivă în relaţionarea cu mediul, cultivându-le participarea activă şi cooperarea în scopul protejării mediului şi a interesului pentru realizarea unui mediu echilibrat(popularizarea şi respectarea unui  comportament ecologic)

         Obiectivele urmărite în acest program au fost realizate atât în cadrul activităţilor frontale, proiectate la grupe, cât şi prin derularea opţionalului : EDUCATIA PENTRU SĂNĂTATE.

         Grupul ţintă al proiectului a fost format din casele IV A şi B, împreună cu dascălii lor.

Resursele materiale au fost suporturi de curs, publicaţii, materiale didactice,  pliante, atlase, cărţi CD-uri etc. Programul  a avut şi are trei domenii de cunoaştere: oraşul, pădurea, muntele.

        Programul s-a derulat şi se derulează prin mai multe forme de organizare: activităţi frontale, lucrări practic-aplicative, vizite, excursii, concursuri, jocuri.

        Impresiile copiilor au fost notate în două cărţi întitulate: OCHI DE COPIL şi PLANETA ALBASTRĂ.

        Metoda de bază prin care elevii pot înţelege conştient mediul în care trăim este observarea –metodă de explorare nemijlocită-care formează copiilor o gândire intuitivă în raport cu natura. În cadrul observărilor au fost realizate mici experimente care au trezit interesul copiilor. De exemplu  înţelegerea legăturii dintre om – plantă – apă – lumină. Copiii au constatat ce se întâmplă cu plantele puse la  încolţit în condiţii prielnice de lumină, căldură şi  umezeală şi ce se întâmplă atunci când plantele sunt puse într-un loc întunecos(cresc mai încet, au o culoare gălbuie si nu înfloresc).

        Acelaşi lucru l-au manifestat şi pentru animale, de aceea au fost preocupaţi şi de creşterea unor animale în locuri special amenajate(acvariu cu peşti , broaşte ţestoase, etc).

        Pentru o învăţare activă şi conştientă au fost realizate mai multe vizite, excursii, drumeţii, plimbări în care  copiii au descoperit caracteristicile ecosistemelor ale relaţiilor dintre vieţuitoare – mediu – om şi în care conversaţia  a căpătat valenţe de investigare, copiii jucând rolul unor „mici detectivi”.

         Cum jocul didactic este activitatea caracteristică vârstei şcolare, au fost organizate numeroase jocuri didactice prin care şcolarii si-au verificat cunoştinţele şi deprinderile însuşite. De exemplu, în jocul „Micii  detectivi”, copii, împărţiţi în două echipe, au primit un set de imagini pe care le-au aşezat pe panou,  după criteriile anunţate: imagini care reprezintă comportamente pozitive sub însemnul „aşa DA”, respectiv negative, sub îndemnul „aşa NU”. Excursiile în parcul din apropierea şcolii au constituit pentru copii un prilej  de a sesiza aspectele negative din mediul şi de a-şi manifesta dorinţa de implicare în igienizarea zonei.Ca urmare a dorinţei lor s-a derulat o acţiune”Prietenii  curăţeniei”, având impact asupra întregii comunităţi.

       Activitatea aplicativă de igienizare a parcului a fost proiectată împreună cu copii: s-au stabilit factorii poluanţi, s-a hotărât  colaborarea cu părinţii , s-au  definit şi clasificat deşeurile, au fost invitaţi factori de răspundere.

      Părinţii au colaborat cu interes, procurând materiale necesare trusele ecologice.

     La finalul proiectului s-a putut constata că îmbinând metodele tradiţionale cu cele activ-participative, folosind metode practice, de acţiune directă asupra realităţii şi oferind condiţii optime care  să favorizeze cercetarea, descoperirea sau problematizarea, întărim caracterul formativ al actului instructiv şi dezvoltăm copiilor atitudini şi comportamente, astfel devenim capabili să răspundă cu succes la stimuli şi provocării externe sau interne.

            În derularea acestui proiect am conştientizat faptul că o  şcoală activă înseamnă şcoala în care se încurajează  munca şi iniţiativa copilului în educaţia ecologică, în care se cultivă spiritul de observaţie, judecata proprie şi munca, în care elevii colaborează între ei şi cu educatorii lor pe bază de raporturi amicale pentru atingerea obiectivelor specifice proiectului propus.