Cătălina Nicolin: Ghid de tutoriat on-line

Contextual actual, caracterizat prin dinamica pieţei muncii, reclamă perfecţionarea continuă a tuturor categoriilor profesionale şi, cu deosebire, a cadrelor didactice. Apărută în 2002, la Editura ASE, lucrarea „Ghid de tutoriat on-line” se adresează profesorilor şi studenţilor şi are ca scop clarificarea noţiunii de “tutoriat”, în special în domeniul învăţământului universitar la distanţă.

Dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicării produce mutaţii importante, modificând astfel perspectiva asupra practicii educaţionale. Conceptele de timp şi spaţiu se schimbă. Se schimbă şi modul în care oamenii pot colabora, pot explora resurse, pot împărtăşi idei şi pot învăţa. Necesitatea pregătirii pe tot parcursul vieţii impune instruirea la distanţă ca mijloc alternativ de educaţie şi instruire continuă.

Primul capitol al cărţii, “Tutoriatul on-line”, este rezervat definirii conceptului de tutoriat şi  prezentării avantajelor mediului virtual de învăţare. De asemenea, este evidenţiat rolul tutorului în valorificarea potenţialului formativ al acestui mediu. Sarcinile şi responsabilităţile tutorului sunt analizate acoperind întregul parcurs de învăţare. Tutorul creează relaţii, împărtăşeşte cunoştinţe şi experienţă. În termeni de comportament efectiv, acest lucru înseamnă, în concepţia autoarei, crearea unei pagini de prezentare cu rol de introducere, un email de bun venit adresat participanţilor, care include date personale şi aspecte legate de desfăşurarea activităţii, înseamnă crearea şi gestionarea unei pagini virtuale cu informaţii despre studenţi.

Tutorul îi ajută şi îi motivează pe studenţi. Cătălina Nicolin propune valorificarea şi adaptarea tehnicilor de motivare la mediul de lucru on-line şi oferă exemple de practici tutoriale. Astfel, sugerează folosirea email-ului pentru aprecieri privind activitatea studenţilor şi rezultatele activităţii lor. Recunoaşterea şi aprecierea lucrărilor interesante se poate face dându-le posibilitatea studenţilor să-şi publice lucrările pe web şi să le analizeze critic. Pentru stimularea activitaţii cursanţilor este utilă recunoaşterea şi valorificarea competenţelor şi a nivelului de pregătire, prin desemnarea unor studenţi care vor conduce discuţiile în cadrul cursului.

Tutorul îl ajută pe student să-şi dezvolte abilităţi academice şi profesionale pentru a-şi continua instruirea pe tot parcursul vieţii. Suportul oferit de tutor se centrează pe formarea unui stil individual de învăţare la elevi, pe dezvoltarea tehnicilor de muncă intelectuală, pe dezvoltarea abilităţilor de operare cu platforma virtuală. Autoarea oferă repere de acţiune concretă a tutorului, în sensul activizării participanţilor, a diversificării ofertei de conţinut, a adaptării procesului de predare la stilurile individuale de învăţare. Specificul activităţii în mediul virtual permite tutorului personalizarea parcursului de învăţare, instruirea individualizată a elevilor. Este evidenţiată, de asemenea, importanţa feed-back-ului pentru reglarea procesului de predare-învăţare. Responsabilităţile tutorului se extind însă şi asupra viitorului profesional al elevilor, asupra carierei lor. Astfel, tutorul trebuie să valorifice interesele elevilor, să le faciliteze accesul la diferite resurse, să orienteze traseul şcolar al elevilor.

În capitolul II – ”Materiale de lucru” este prezentată structura unui program de instruire a tutorilor, precum şi o programă de formare a tutorilor. Autoarea propune trei cursuri de pregătire centrate pe activităţi de predare, de consolidare, respectiv de evaluare a activităţii tutorului. Ghidul vine în sprijinul cadrelor didactice interesate de tutoriatul on-line prin oferirea unui model de proiect de activitate a tutorului. Pentru fiecare secvenţă sunt stabilite comportamentele aşteptate de la studenţi, modalităţile de lucru, căile de comunicare, formele de evaluare şi rolurile tutorului. Activitatea de proiectare a unui curs on-line necesită o bună pregătire a tutorului. În acest sens, sunt oferite instrumente web de autoinstruire. Pentru a facilita operarea cu aceste resurse, pentru a orienta activitatea de învăţare, autoarea a enunţat scopurile lecţiei.

Secvenţa de conţinut cu titlul „Planificare tutor” delimitează acţiunile de bază ale activităţii tutorale, abilităţiile tutorului necesare în organizarea şi desfăşurarea activităţii, formele de organizare a activităţii studenţilor şi modalitaţile de evaluare, raportate la obiectivele cursului. Modelul de planificare detaliată a şedinţelor de tutorat include: activitate generală (de la primirea studenţilor până la elaborarea proiectului profesional), activitate specifică, perioadă, metode, conţinuturi.

Capitolul III, “Documente de sprijin”, ghidează activitatea de proiectare realizată de tutor oferind un inventar de acţiuni ale tutorului la curs şi un inventar de verbe pentru formularea obiectivelor, pentru descrierea comportamentelor formate la studenţi. Un  tutor de succes este acela care reuşeşte să gestioneze relaţile sociale în cadrul grupului. În acest sens, ghidul oferă informaţii privind stadiile coeziunii grupului, privind tehnici de lucru în grup, precum şi sugestii de acţiune a tutorului.

În capitolele IV, V şi VI sunt prezentate studii de caz privind instruirea tutorului on-line, un curs de iniţiere generală,  un curs pentru începători privind utilizarea Internetului în clasă, respectiv un suport în elaborarea sitului tutorului. Pentru optimizarea învăţării, situl trebuie să ofere cursanţilor o serie de informaţiii utile, dar, în aceeaşi măsură, trebuie să-i dea posibilitatea tutorului să-şi cunoască cursanţi.

Învăţarea la distanţă presupune utilizarea tehnologiei în scopuri educaţionale. Avantajele mediului virtual (precum accesul imediat şi varietatea resurselor), ritmul propriu de învăţare, relaţia pedagogică individualizată, pot fi valorificate numai după o bună cunoaştere a resurselor materiale de care dispun cursanţii (necesarul de tehnologie) şi a abiltăţilor de lucru cu computerul. Stilul de învăţare şi motivaţia reprezintă, de asemenea, indicatori importanţi în organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţare. Rolul tutorului este de a identifica şi de a valorifica aceste aspecte. În capitolul VII- “Învăţarea la distanţă”, autoarea propune trei trepte de parcurs pentru a facilita învăţarea în mediul on-line. Acestea se referă la stilului de învăţare a cursanţilor, necesarul de tehnologie de care dispun studenţii, cunoştinţele şi deprinderile obligatorii pentru lucrul cu computerul.

Ultimul capitol – “Alte programe utile activităţii de tutoriat” – prezintă modalităţi de utilizare a programului Outlook – Microsoft Schedule+ în planificarea activităţii tutoriale.

Utilitatea ghidului constă în faptul că oferă informaţii privind specificul activităţii tutorale precum şi instrumente necesare activităţii de tutoriat on-line.

Conţinutul informaţional, sugestiile şi explicaţiile oferite sunt susţinute de imagini print-screen, uşurând astfel înţelegerea paşilor de urmat într-o secvenţă de activitate. Dincolo de a realiza doar o abordare teoretică a activităţi tutorale, lucrarea oferă sugestii practice de motivare şi supraveghere a cursanţilor, de cunoaştere a stilului de învăţare a participanţilor, de comunicare în mediul virtual.

Cartea "Ghid de tutoriat on-line" – autoare: Cătălina Nicolin – a apărut la Editura ASE în 2002.