Către un învăţământ superior modern: Profesor vs. Student

În contextul şi interdependenţa privind integrarea absolvenţilor din învăţământul superior în domeniile şi activităţile dinamice din piaţa muncii, profesorul trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea didactică, să-şi adapteze metodele de predare pentru a elimina învăţarea prin memorare, având mereu în vedere evaluarea rezultatelor învăţării, autonomia studentului, capacitatea lui de gândire critică, de rezolvare a problemelor, de lucru în echipă, de integrare într-o organizaţie după absolvire. La rândul lor, studenţii trebuie să aibă o participare activă la toate activităţile didactice şi colaborative la care sunt solicitaţi, să manifeste solidaritate în cadrul acelor echipe de lucru ce necesită eforturi complexe.

Motto:
Educaţia, Cultura şi Tehnologia transformă gândirea şi atitudinea oamenilor. Neînţelegerea conceptelor şi termenilor conduce la o învăţare superficială.

context

Comportamentul profesorului

1. Stil de predare-Teorie-Aplicaţii

Stilul de predare şi abordarea teoriei şi a aplicaţiilor practice trebuie să-i motiveze pe studenţi să participe activ şi cu plăcere la activităţile de învăţare; profesorul trebuie să înlocuiască prelegerile plictisitoare, eventual cu un dialog pe care îl lansează studenţilor în timpul unui curs sau în clasa unde au loc activităţi didactice; conţinutul cursurilor trebuie să includă atât teorie (concepte, termeni, metode, tehnici, etc.), cât şi aplicaţii şi exemple practice pentru acumularea de cunoştinţe şi competenţe; ponderea între teorie şi practică va fi prezentă şi la evaluarea finală (examen sau proiect).

2. Conţinut orientat către competenţe

Conţinutul cursurilor şi activităţile didactice vor avea ca obiective capacitatea studenţilor de a acţiona în rezolvarea diverselor probleme prin următoarele: gândirea critică, gandirea logică, experimentul şi creativitatea, lucrul la proiecte (lucrul în echipă);  profesorul trebuie să-şi adapteze metodele pentru ca să-i determine pe studenţi să elimine învăţarea prin memorare şi prin activităţi ineficiente şi plictisitoare; specialiştii în pedagogie recomandă ca pentru învăţarea profundă, profesorul să descrie  pentru fiecare concept studiat –în limita posibilităţilor, evoluţia, istoricul şi rolul acestuia în contextul teoriei studiate; în felul acesta studenţii au posibilitatea să înţeleagă mai clar conceptele ce trebuie să le aplice, şi să elimine învăţarea superficială.

3. Interactivitate în prezentare şi dialog

Prezentarea unui curs trebuie să se realizeze cu mijloace moderne (slide-uri de tip PowerPoint sau Prezi, simulări de procese, utilizarea de produse software specializate în calcule, reprezentări, etc.) pentru a avea un caracter interactiv şi pentru ca studenţii să participe la un dialog în care să poată contribui cu idei privind subiectele abordate; contrar obiceiurilor de predare prin prelegeri, este mult mai eficientă metoda prin care studenţii sunt invitaţi de către profesor să formuleze întrebări privind subiectele dezbătute şi explicate la curs.

4. Metode de predare şi învăţare profundă

Profesorii trebuie să se comporte cu studenţii ca nişte prieteni, să găsească metodele adecvate şi cât mai eficiente pentru ca să-i ajute să înţeleagă atât teoria, cât şi aplicaţiile practice; se recomandă ca la clasă studenţii cu dificultăţi în elaborarea sarcinilor  de învăţare, să fie ajutaţi să depăşească momentele privind neînţelegerile teoriei sau aplicaţiilor practice.

Comportamentul studentului

1. Motivaţii şi Învăţare

Studenţii trebuie să aibă o preocupare permanentă  în găsirea de motivaţii pentru a participa la cursuri şi la toate activităţile didactice care decurg din curriculum; familia şi şcoala trebuie să-i ajute să aibă receptivitate la sarcinile de învăţare şi participare activă la rezolvarea aplicaţiilor practice.

2. Participare activă şi Solidaritate

Consultarea şi utilizarea resurselor educaţionale recomandate de profesor atât pentru teorie, cât şi pentru elaborarea aplicaţiilor practice; studenţii trebuie să aibă o participare activă la toate activităţile colaborative la care sunt solicitaţi, să manifeste solidaritate în cadrul acelor echipe de lucru ce necesită eforturi complexe; să contribuie la eliminarea neînţelegerilor diverselor concepte prin formularea de întrebări adecvate atunci când se află în dialog cu profesorul sau cu colegii.

3. Pregătire sistematică, etică şi morală

Crearea unui regim de învăţare care să determine o preocupare permanentă pentru învăţare, pentru participarea săptămânală la toate îndatoririle corespunzătoare cursurilor din programul de studii; pregătirea sistematică pentru evaluările periodice sau pentru evaluarea finală; să manifeste intoleranţă faţă de fraudele de orice fel, să aibă un respect special pentru toţi profesorii şi să se comporte civilizat faţă de colegi, prieteni şi familie.

Referinţe:
1. Reprezentare grafică, http://www.unibuc.ro/d-nova/img/inv-modern.JPG
2. Prezentare ppt, http://www.unibuc.ro/d-nova/docs/2013/aug/29_10_20_45inv-modern-d-nova.pps
3. Concursul „Didactica Nova” Universitatea din Bucureşti 2013/104, http://www.unibuc.ro/d-nova/

Marin Vlada

Marin Vlada

Dr. Marin Vlada is Professor in Computer Science at the University of Bucharest, concerned with education and research in Computer Science, in particular Artificial Intelligence, Computer Graphics & Virtual Reality, Web Programming and Educational Technology (New technologies for e-Learning, e-Training, e-Skills). He is the co-ordinator and founder of CNIV and ICVL projects "2010 - Towards a Knowledge Society – 2030" (New Technologies in Education and Research) at the University of Bucharest.