Elearning.Romania nr. 4

Apariţie:07.11.2007

Elearning.Romania este o publicaţie a Institutului pentru Educaţie.

1. Resurse lingvistice romanesti si instrumente pentru prelucrarea limbii romane

   Publicat în 7 noiembrie 2007
   

   Corina Forascu

   (Univ. Al.I. Cuza Iasi)

   Apel de participare la Atelier de lucru cu participare internaţională, Iaşi, 14-15 decembrie 2007. Organizatori: Universitatea Al.I.Cuza Iaşi, prin Facultatea de Informatică, Academia Română, prin Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială Bucureşti şi Institutul de Informatică Teoretică Iaşi.

   Organizatorii tradiţionali ai acestui eveniment, Universitatea "Al.I.Cuza" Iaşi, prin Facultatea de Informatică (FII-UAIC), şi Academia Română, prin Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială (ICIA-AR) Bucureşti şi Institutul de Informatică Teoretică Iaşi (IIT-AR), vă invită să participaţi în zilele de 14 şi 15 decembrie 2007 la Atelierul de lucru cu participare internaţională "Resurse Lingvistice şi Instrumente pentru Prelucrarea Limbii Române", care se va desfăşura cu participare directă şi în sistem de video-conferinţă, la sediul Facultăţii de Informatică, Universitatea"Al.I.Cuza" Iaşi.

   În linia evenimentelor din această serie, tematica ce va fi abordată în cadrul atelierului include următoarele subiecte, lista fiind deschisă:

   • realizarea de resurse lingvistice româneşti, textuale ori vorbite, în forma originală ori adnotate;
   • realizarea de colecţii lexicografice româneşti în format electronic;
   • tehnologii lingvistice aplicate limbii române şi/sau altor limbi;
   • aplicaţii în care au fost utilizate tehnologii lingvistice pentru limba română;
   • realizări de lingvistică teoretică cu aplicaţii în tehnologia limbii române;
   • crearea, completarea, adnotarea şi utilizarea resurselor şi a tezaurelor multilingve, în care una din limbi este limba română;
   • alinierea resurselor multilingve de natură diversă, cu accent pe resursele limbii române;
   • aplicaţii ale resurselor multilingve aliniate în traducerea automată, extragerea de informaţii, dezambiguizarea sensurilor, web-ul semantic etc;
   • proiecte de cercetare ce implică dezvoltarea de resurse şi instrumente dedicate limbii române.

   O selecţie a celor mai semnificative lucrări ce urmează a fi prezentate în cadrul Atelierului vor fi publicate într-un volum la Editura Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi. Lucrările vor fi redactate în limba română, nu vor depăşi 10 pagini şi vor respecta formatul, stilul indicate în paginile web ale Atelierului şi vor fi depuse pe pagina special deschisă pe portalul EasyChair. Volumul va fi lansat la deschiderea lucrărilor. Termenele limită de predare a manuscriselor sunt incluse în datele importante de mai jos. Cu acceptul autorilor, toate comunicările vor fi făcute accesibile pe pagina web a Atelierului.

   Date importante (actualizate la 5 noiembrie)

   • 9 noiembrie 2007 – depunerea rezumatului lucrării pe pagina specială a manifestării
   • 15 noiembrie 2007 – depunerea lucrării complete; detalii despre format, număr de pagini şi modalitatea de trimitere – disponibile pe pagina de informaţii a atelierului
   • 25 noiembrie 2007 – trimiterea la autori a recenziilor primite de la membrii comitetului de program
   • 30 noiembrie 2007 – trimiterea manuscriselor revizuite de catre autori, pentru publicare în volumul tipărit
   • decembrie 2007 – apariţia volumului manifestării la Editura Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi
   • 14 – 15 decembrie 2007 – lucrările Atelierului cu participare directă şi în sistem teleconferinţă

   COMITETUL DE PROGRAM:

   • Carmen Banea, Universitatea North Texas, SUA
   • Corneliu Burileanu, Facultatea de Electronică, Universitatea Politehnica Bucureşti şi Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială, A.R., Bucureşti
   • Monica Busuioc, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", A.R., Bucureşti
   • Constantin Ciubotaru, Institutul de Matematică şi Informatică, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, R. Moldova
   • Svetlana Cojocaru, Institutul de Matematică şi Informatică, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, R. Moldova
   • Dan Cristea, Facultatea de Informatică, Universitatea "Al. I. Cuza" şi Institutul de Informatică Teoretică, A.R., Iaşi
   • Nicolae Curteanu, Institutul de Informatică Teoretică, A.R., Iaşi
   • Corina Forăscu, Facultatea de Informatică, Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi şi Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială, A.R., Bucureşti
   • Maria Georgescul, ISSCO / TIM, ETI, Universitatea Geneva, Elveţia
   • Gabriela Haja, Institutul de Filologie Română "Al. Philippide", A.R., Iaşi
   • Cătălina Hallett, Open University, Anglia
   • Radu Ion, Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială, A.R., Bucureşti
   • Rodica Marian, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară "Sextil Puşcariu", A.R., Cluj-Napoca
   • Rada Mihalcea, Universitatea North Texas, SUA
   • Vivi Năstase, EML Research, Germania
   • Constantin Orăsan, Universitatea Wolverhampton, Anglia
   • Oana Postolache, ISI – Universitatea California, SUA
   • Irina Prodanoff, ILC-Pisa şi Universitatea Pavia, Italia
   • Georgiana Puşcaşu, Universitatea Wolverhampton, Anglia
   • Violeta Sereţan, Departamentul de lingvistică, Universitatea Geneva, Elveţia
   • Valentin Tablan, Universitatea Sheffield, Anglia
   • Amalia Todiraşcu, Universitatea Marc Bloch, Strasbourg, Franţa
   • Doina Tătar, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
   • Horia-Nicolai Teodorescu, Institutul de Informatică Teoretică, A.R. şi Universitatea Tehnică, Iaşi
   • Dan Tufiş , Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială, A.R., Bucureşti şi Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi
   • Ioana Vintilă-Rădulescu, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", A.R., Bucureşti
   • Adriana Vlad, Facultatea de Electronică, Universitatea Politehnica Bucureşti şi Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială, A.R., Bucureşti

   COMITETUL DE ORGANIZARE

   • Dan Cristea, FII-UAIC şi IIT-AR (dcristea@info.uaic.ro)
   • Corina Forăscu, FII-UAIC şi ICIA-AR (corinfor@info.uaic.ro)
   • Dan Tufiş, ICIA-AR şi FII-UAIC (tufis@racai.ro)

   Alte informaţii: http://consilr.info.uaic.ro/consilr/ro/atelier2007

2. 1001 trucuri privind iLearning

   Publicat în 6 noiembrie 2007
   

   Sorin Burlacu

   (Academia de Studii Economice)

   Dacă “e” din e-Learning specifică raţional faptul că este vorba despre educaţie şi nu semnifică echipamente electronice, cabluri servere, lăţimi de bandă sau alte concepte asemănătoare atunci prin iLearning nu vom înţelege instruire inteligentă ci instruire mijlocită de Internet. Materialul de faţă se doreşte a fi o parafrazare dar şi o completare a cărţii “701 eLearning tips” publicată de Eliott Masie şi pe site-ul www.masie.com

   Capitolul I. Introducere: ABC-ul lui "i"

    

   1. Primul lucru cu adevărat important

   Dacă „e” din e-Learning specifică raţional faptul că este vorba despre educaţie şi nu semnifică echipamente electronice, cabluri servere, lăţimi de bandă sau alte concepte asemănătoare atunci prin iLearning nu vom înţelege instruire inteligentă ci instruire mijlocită de internet.

    

   2. Orizonturi în iLearning

   Dacă pentru a plimba pe harta conceptelor eLearning trebuie să-ţi faci bine temele, să deprinzi abilităţi de orientare printre terminologii, tipologii de sisteme, resurse variate, întrebând sau citind semnele proceselor de instruire asistată de tehnologii informatice şi de comunicaţie, în iLearning este poate suficient să navighezi cu un motor "google".

    

   3. Timpuri noi-schimbarea rolurilor

   Dacă instruirea presupune completarea cunoştinţelor, redefinirea conceptelor, conştientizarea resurselor umane asupra limitelor fiecăruia în percepţia mediului organizaţional şi a viziunii despre lume şi viaţă implicând reînţelegerea misiunii organizaţiei, redimensionarea mijloacelor de realizare a obiectivelor, rolul instructorului fiind determinant, de declanşator şi dirijor al nevoii de cunoaştere, în iLearning se verifică principiul instruirii continue: "repetiţia e mama învăţării". Conform acestui principiu, dacă un cursant nu întelege de prima dată un concept sau o noţiune se repetă până când înţelege şi instructorul ce mesaj a vrut să transmită acestuia. Dacă însă instructorul a priceput în final ce a vrut să transmită cursantului şi acesta tot nu a înţeles atunci se va relua repetiţia până când cel instruit va pricepe iar instructorul începe să-şi pună întrebări privind coerenţa sau veridicitatea conţinutului conceptelor sau noţiunilor transmise. Pe scurt, în iLearning nu se ştie cine transmite şi cine primeşte cunoştinţe. În internet nu numai comunicarea este bidirecţională. Visele fiecăruia se pot împlini în realitatea virtuală.

    

   4. În e-Learning e spaţiu şi timp pentru orice

   Tehnologiile informatice şi de comunicaţie susţinute de tehnologiile mobile permit oamenilor să-şi împărtăşească temerile şi să solicite rezolvarea problemelor în orice moment oriunde s-ar afla. Prin iLearning se poate împlinii dezideratul lumii noi, bazate pe cunoaştere, de a aduce instruirea la oameni şi nu oamenii la instruire.

    

   5. Respectă pe cel înţelept!

   În e-Learning s-a făcut trecerea de la "cunoaşte-te pe tine însuţi" la cunoaşte-i pe toţi şi toate, apoi nu înceta să-i respecţi. În iLearning ţi se permite să te laşi a fi cunoscut.

    

   6. Drumul de o mie de metri începe cu primul pas

   Cheia succesului este şi în e-Learning dezvoltarea durabilă. De la simplu la compus, de la uşor la greu, important este să începi mic şi să te dezvolţi ulterior. "e" este şi baza logaritmului natural. În iLearning punctul pe "i" înseamnă imaginaţie, ideal. Dacă acceptăm ideea conform căreia munca fără rost este lipsită de valoare atunci putem admite că valoarea poate fi obţinută numai prin munca de creaţie.

    

   7. Învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi!

   Dacă "e", deseori într-o comunicare este forma scurtă a verbului a fi la prezent, persoana a III-a, singular, de cele mai multe ori ne dorim să punem punctul pe "i" şi nu să acoperim cu căciuliţa pe "î". Ce rol au însă celelalte vocale?

    

   8. Deşi e-Learning=Learning, Learning>iLearning

   Utilizarea instrumentelor fie ele şi electronice pentru instruire nu elimină nevoia de instruire şi nici măcar nu o potenţează. Performanţa individului va fi întotdeauna raportată la capacităţile naturale ale acestuia indiferent dacă acestea presupun formarea de priceperi,  deprinderi şi obijnuinţe de utilizare a noi instrumente de lucru sau perceperi şi reprezentări ale mediului încojurător preponderent sau nu antropic. Astfel rolul Instruirii este de a satisface o nevoie primară a omului de a cunoaşte, a a-şi forma o imagine asupra a tot ceea ce este împrejurul său în timp ce Instruirea electronică reprezintă un mijloc de acţiune. Dacă suntem de acord că e-Learningul cuprinde atât componenta tehnică-operaţională cât şi cea metodologică, conceptuală, altfel spus instruirea electronică nu este altceva decât instruire cu extensie a intrumentarului de lucru, atunci putem afirma că e-Learning=Learning dezvoltat.

   Din punct de vedere teoretic însă un concept poate fi asimilat unui obiect al cunoaşterii. Iar un obiect al cunoaşterii are pe lângă dimensiunea cantitativă şi o dimensiune calitativă a cărei valoare este întotdeauna mai mare în prezent decât în viitor iar valoarea sa maximă este dată de apariţia conceptului căci raţional orice obiect fie el denumit şi al cunoaşterii are valoare când a apărut că dacă nu apărea nici valoare nu avea. Pe cale de consecinţă dacă Instruirea ca noţiune sau concept a apărut înaintea Instruirii prin internet atunci valoarea sa este superioară celei de pe urmă şi datorită faptului că ambele concepte vor coexista atunci ambele valori se vor fructifica proporţional cu vechimea lor şi niciodată valoarea celei de pe urmă nu o va egala pe cea dinainte.