Aplicarea noilor tehnologii in procesul de instruire

Tehnologia folosita pentru imbunatatirea experientei de instruire si invatare se schimba intr-un ritm fenomenal. O strategie instructionala trebuie sa se bazeze pe capacitatile cognitive si pe nevoile cursantilor, precum si pe intelegerea masurii in care material se preteaza in instruirea electronica. Fiecare grup de participanti la procesul de formare, fiecare tema abordata in training necesita o metoda specifica. Asadar, una dintre primele sarcini in elaborarea unui curs online ar trebui sa fie analiza compatibilitatii dintre continutul acestuia, scopurile sale instructionale, nivelul estimat al pregatirii cursantilor si resursele tehnologice diponibile. In acest articol incercam sa exploram benficiile unuei abordari combinate.
 

         Aplicarea noilor tehnologii in procesul de instruire

 

            FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI 

                              MASTER FORMAREA FORMATORILOR

                           STUDENT MASTERAND: Bindar Maria-Adina                          

 

                                                         ABSTRACT:

        Tehnologia folosita pentru imbunatatirea experientei de instruire si invatare se schimba intr-un ritm fenomenal. O strategie instructionala trebuie sa se bazeze pe capacitatile cognitive si pe nevoile cursantilor, precum si pe intelegerea masurii in care material se preteaza in instruirea electronica. Fiecare grup de participanti la procesul de formare, fiecare tema abordata in training necesita o metoda specifica. Asadar, una dintre primele sarcini in elaborarea unui curs online ar trebui sa fie analiza compatibilitatii dintre continutul acestuia, scopurile sale instructionale, nivelul estimat al pregatirii cursantilor si resursele tehnologice diponibile. In acest articol incercam sa exploram benficiile unuei abordari combinate.

 

 

       Cheetham si Chivers (2001) sunt de parere ca a avut loc o schimbare in perceptiile traditionale cu privire la psihologia metodei de invatare pe suport electronic (e-learning):

 

        INSTRUIREA

         E-LEARNING

Modul de desfasurare

Instructorul “impinge” (el e cel care stabileste programul pentru cursant).

Cursantul “trage” (el e cel care-si stabileste propriul program).

Tipul de raspuns

Anticipativ – se presupune ca problema este cunoscuta.

Reactiv – se raspunde problemelor intalnite.

 

Accesul

Liniar – succesiunea lectiilor este stabilita din start.

Neliniar – cursantul are acces liber la cunostintele de interes, in sccesiunea care ii convine.

Simetria

Asimetrica – instruirea are loc ca activitate separate.

Simetrica – invatarea se desfasoara ca activitate integrata.

Modul de desfasurare in timp

Discreta – instruirea are loc in sesuni separate, cu inceput si sfarsit clar definite.

Continua – invatarea se desfasoara in paralel cu alte cu alte activitati sin u inceteaza niciodata.

Autoritatea

Centralizata – continutul este ales dintr-o biblioteca de materiale elaborate de traineri.

Distribuita – continutul reiese din interactiunea dintre participanti si traineri.

Gradul de personalizare

Produsa in masa – continutul trebuie sa satisfaca nevoile unui mare numar de participanti.

Personalizata – continutul este determinat de nevoia individuala de cunoastere a utilizatorului.

Gradul de adaptabilitate

Fixata – continutul si organizarea sau taxonomia raman in forma originala in care au fost create de autori, fara legatura cu schimbarile de mediu.

Dinamica – continutul se schimba constant si euristic, prin contributiile experientele, practicile si regulile nou insusite de utilizator.

        Inainte se spunea ca la baza conceperii instruirii prin computer se aflau principii behavioriste. Acest lucru a fost cu certitudine adevarat pana nu demult. Totusi, unele schimbari in domeniul psihologiei mai traditionaliste, impuse de progresele tehnologiei, au dus la folosirea unor abordari mai cognitive in domeniul proiectarii intructionale.

       Aceste principii cognitive sunt aplicate astazi in desigul ecranelor, de exemplu prin folosirea simbolurilor (“iconuri”) in locul textului. Arhitecturile mai flexibile, precum Hypertext si Windows, admit si abordari mai putin structurale, permitand cursantilor instruiti sa exploreze in modul lor propriu sursele de cunostinte si informatii, putand apela la asistenta si indrumare daca si cand au nevoie. De asemenea, testele le sunt propuse cursantilor ca optiune, in loc sa fie impuse:

      In  urma acestei abordari, de tip e-learning, s-au cunoscut mai multe beneficii, atat la nivelul organizatiei cat si pentru persoana care invata (Harrison 2002):

·         O aliniere tot mai buna a sistemului de e-learning cu cel al comertului pe suport electronic (e-commerce).

·         O buna invatare tip e-learning este o invatare rapida.

·         Sistemul e-learning poate avea o foarte mare eficacitate.

·         Tehnologia informatica se conecteaza firesc cu procesul de cunoastere.

·         Retelele de instruire online pt ajuta organizatiile sa-si construiasca un capital intellectual.

·         Evaluarea asistata de computer (EAC) permite notarea instantanee a cursantilor si feedbackul rapid catre acestia.

Cu toate acestea, este important ca specialistul in training sa inteleaga ca exista opt deosebiri esentiale intre abordarile traditionale ale instruirii si aspectele inovative ale sistemului e-learning (Woods si Cortada 2002):

Diferente intre tipurile de invatare e-learning:

a)      invatarea prin internet:

·         Centarata pe continut.

·         Determinata prin livrare.

·         Studiu individual.

·         Interactiune minima cu indrumatorul.

·         Nu exista coloborare cu alti cursanti.

 

b)      invatarea asistata online:

·         Centrata pe cursant.

·         Determinata prin activitatile efectuate.

·         Studiu in grupuri mici.

·         Intercatiune considerabila cu indrumatorul.

·         Coloaborare considerabila cu alti cursanti.

 

c)      e-learning informal:

·         Centarat pe grup.

·         Determinat prin practica.

·         Studiu la nivel organizational.

·         Participantii sunt simultan si cursanti si indrumatori.

·         Interactiuni multilaterale intre participanti.

 

           Daca privim ce se petrece in multe dintre companiile de astazi, vedem ca interesul pentru e-learning este in crestere, iar programele de invatare respective sunt deja corelate cu modelele de competenta si criteriile de performanta. Invatarea tip e-learning se dezvolta rapid ca modele de livrare, iar traineri sunt tot mai interesati sa foloseasca programe de invatare ”combinate” sau integrate.

           Instruirea online are doua avantaje majore fata de cea traditionala, desfasurata in sala de clasa. Le permite cursantilor sa aloce mai mult timp activitatilor pe care le au de efectuat si le ofera mai multe posibilati de interactiune si colaborare. Dupa cum arata studiile intreprinse, astfel de avantaje sunt corelate cu o calitatate mai buna a invatarii. Acest lucru nu inseamana ca persoanele care au acces la informatii pe internet invata automat mai mult decat celelalte, ci ca resursele de instruire online le asigura cursantilor oportunitati de invatare mai bogate si mai bune. Accesul flexibil la materialele de curs online le ofera cursantilor o gama larga de posibilitati de achizitionare, schimb si refectie asupra semnificatiei informatiilor obtinute.

           Tehnologia nu este decat un instrument a carui eficacitate in cresterea cunostintelor depinde decisiv de modul inteligent in care este manuit pentru organizarea informatiilor. Prin urmare, in conceperea materialelor online, scopul trebuie sa fie crearea unui mediu de invatare care sa-i ajute pe cursanti sa foloseasca informatiile oferite in asa fel incat sa indeplineasca obiectivele instructionale ale cursurilor respective.

           Asadar, succesul instruirii online depinde de:

·         Existenta unei infrastructuri de retea instructionala bine echipata si bine intretinuta;

·         Capacitatile echipamentelor, softurilor si personalului;

·         Evaluarea resurselor existente;

·         Angajamentul conducerii organizatiei de a asigura finantarea in flux sustinut, in vederea modernizarii sistematice a echipamentelor;

·         Existenta unor servicii de asistenta adecvate.

       Lipsa aptitudinilor in domeniul folosirii echipamentelor IT poate submina eficacitatea instruirii online, chiar daca sunt indeplinite toate celelalte cerinte, precum cele legate de dotari sau de serviciile de asistenta.

        In concluzie, mediile de invatare online sunt eficiente atunci cand sunt: informative, accesibile, navigabile, interactive si colaborative. Intr-un bun curs online cursantilor trebuie sa li se asigure o evaluare electronica corespunzatoare. Aceasta presupune resurse pentru: analiza – achizitia activa a informatiilor, integrare – modificarea schemei, aplicare – intelegerea si extinderea raporturilor conceptuale, colaborare – folosita in comun a informatiilor si testarea relevantei, auto-evaluarea – monitorizare, masurare si urmarirea in timp a performantelor imbunatatite.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

“PROIECTAREA SI LIVRAREA PROGRAMELOR DE TRAINING” autor David Simmonds, Editura CODECS, anul aparitiei 2008.